Piețele petroliere vor intra în „zona roșie” până în iulie și august, pe măsură ce stocurile se diminuează înainte de sezonul turistic de vară, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a avertizat joi directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol. El a adăugat că cea mai importantă soluție la șocul energetic al războiului din Iran este redeschiderea completă și necondiționată a Strâmtorii Ormuz, scrie The Guardian.
Într-o declarație adresată grupului de experți londonez Chatham House, Birol a declarat că membrii AIE au posibilitatea de a elibera mai multe rezerve strategice de petrol, așa cum au procedat anterior în martie, și a precizat că AIE este pregătită să coordoneze acțiunile. Până la 80% din rezervele colective ale AIE nu au fost încă eliberate.
El a avertizat că, deși stocurile se erodează, nu mai vine petrol nou din Orientul Mijlociu, iar cererea este în creștere, în principal din cauza sezonului turistic.
„Acest lucru ar putea fi dificil și am putea intra în zona roșie în iulie-august dacă nu vedem unele îmbunătățiri”, a spus Birol.
Adăugând că „nu a mai văzut niciodată umbra întunecată și lungă a geopoliticii atât de dominantă în sectorul energetic”, Birol a mai spus că se teme că partidele extremiste din Europa ar putea abuza în mod oportunist de inflația care urmează pentru a argumenta că aceasta reprezintă eșecul sistemelor politice existente, când, în realitate, prețul petrolului este stabilit la nivel internațional.
Birol subliniază că Iranul nu are o capacitate de stocare nelimitată și că industria sa se va confrunta cu dificultăți.
Șeful AIE a avertizat deja că șocul petrolier ar putea fi mai dramatic decât cele trei șocuri petroliere anterioare: în 1973, 1979 și criza din 2022 cauzată de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. El a spus că 14 milioane de barili de petrol pe zi lipsesc de pe piață din cauza perturbărilor.
El nu a văzut nicio perspectivă ca producția de petrol să se redreseze complet timp de cel puțin un an, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, și a spus că unele țări care depind în mare măsură de veniturile din petrol pentru a-și finanța bugetul, cum ar fi Irakul, ar putea constata că este imposibil să reinvestească în producția de petrol timp de mulți ani.
„Per total, reputația Orientului Mijlociu ca furnizor sigur de energie a fost afectată”, a spus el, anticipând că țările vor plăti o primă pentru aprovizionarea din surse sigure și pentru energia regenerabilă.
Birol a prezis că guvernele din întreaga lume își vor revizui strategiile energetice în următorii ani și „vor căuta noi opțiuni” pentru importurile de combustibili. El a adăugat că țările se vor orienta, de asemenea, către alte surse de energie, inclusiv surse regenerabile, energie nucleară și, într-o măsură mai mică, cărbune. Pe plan intern, producția de energie „care are sens din punct de vedere economic va primi un impuls”.
Avertismentul său a venit în contextul în care Pakistanul, mediatorul în discuțiile dintre Iran și SUA, s-a confruntat cu dificultăți după ce s-au afirmat că un progres era iminent. Ministrul de Interne al Pakistanului, Mohsin Naqvi, se află încă la Teheran, în a doua sa vizită a săptămânii, subliniind gravitatea crizei.
Se aștepta ca șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, să viziteze Teheranul joi pentru a încerca să reducă decalajul dintre cele două părți, dar amânarea vizitei sale a sugerat că eforturile în acest sens nu dau roade.
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a reafirmat că Iranul nu va permite ca stocurile sale de uraniu puternic îmbogățit să fie exportate către o țară terță, cum ar fi Rusia. Această poziție nu exclude posibilitatea ca stocul să fie redus la niveluri de puritate mult mai scăzute sub administrarea inspectoratului nuclear al ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Donald Trump a făcut declarații contradictorii cu privire la necesitatea exportului stocului și la modul în care va reacționa dacă nu se ajunge la un acord cu Iranul.
Trump a minimalizat recent importanța exportului de uraniu îmbogățit, declarând joia trecută la Fox News că SUA își doresc uraniu îmbogățit „mai mult pentru relații publice decât pentru orice altceva”. Se crede că cel puțin jumătate din uraniul îmbogățit, esențial pentru construirea unei bombe nucleare, este îngropat la instalația nucleară bombardată de la Isfahan.
El a detaliat: „Avem nouă camere pe acel loc, pe acele trei locuri, 24 de ore pe zi”, a spus Trump. „Știm exact ce se întâmplă. Nimeni nu s-a apropiat măcar de ele”.
Joi, președintele a insistat că SUA vor recupera în cele din urmă materialul, declarând reporterilor: „Îl vom obține. Nu avem nevoie de el, nu îl vrem. Probabil îl vom distruge după ce îl vom obține, dar nu le vom permite să-l aibă”.
Iranul deține 440,9 kg de uraniu îmbogățit cu o puritate de până la 60%, ceea ce reprezintă un pas tehnic scurt până la nivelurile de 90% pentru producerea de arme nucleare, potrivit AIEA.
Separat, Iranul a anunțat limitele propusei Autorități a Strâmtorii Golfului Persic, organismul pe care l-a înființat pentru a supraveghea circulația navelor comerciale prin strâmtoarea îngustă de pe coasta de sud a Iranului.
Consilierul diplomatic principal al Emiratelor Arabe Unite, Anwar Gargash, a descris harta care arată granițele drept o fantezie. El a spus: „După brutala agresiune iraniană, regimul de la Teheran încerca să consolideze o nouă realitate născută dintr-o înfrângere militară evidentă”.
Gargash a adăugat că încercările de a controla Strâmtoarea sau de a încălca suveranitatea maritimă a Emiratelor Arabe Unite erau nerealiste și „o fantezie”.
Ştiri video recomandate
