Președintele Boliviei, Rodrigo Paz, a anunțat instituirea stării de urgență în țară din cauza secetei, dar și a inundațiilor provocate de fenomenul Super El Niño, care produce pagube importante în diverse regiuni ale lumii în acest an, relatează agenția France-Presse, citată de Novinite.
Măsura va permite alocarea unor resurse financiare suplimentare și trimiterea echipelor de salvare în zonele cele mai afectate.
"Am făcut eforturi enorme pentru a proteja mediul și a reduce la minimum consecințele fenomenului Super El Niño din acest an", a declarat Paz într-un discurs adresat națiunii. "Acest fenomen va provoca pagube extrem de grave, atât din cauza secetei, cât și a inundațiilor, de aceea avem nevoie de cooperarea tuturor instituțiilor" a subliniat președintele.
El Niño din acest an ar putea atinge o intensitate fără precedent și ar putea depăși limitele scalelor de măsurare folosite în ultimele patru decenii, a avertizat săptămâna aceasta Organizația Națiunilor Unite.
În țări vecine, precum Peru, El Niño a dus la creșterea temperaturilor și la extinderea incendiilor de pădure, care s-au soldat deja cu cel puțin 12 morți. Fenomenul a contribuit, de asemenea, la răspândirea febrei dengue, o boală tropicală care a ucis 81 de persoane în acest an. Din cauza efectelor El Niño în Chile, capitala Santiago a înregistrat cea mai ploioasă lună octombrie de când există măsurători, amintește AFP.
Mai multe țări și regiuni au declarat deja stare de urgență din cauza El Niño în acest an
Peru a fost printre primele. Guvernul peruan a declarat stare de urgență în 796 de districte, aproximativ 40% din totalul țării, invocând pericolul iminent al ploilor abundente asociate El Niño, printr-un decret publicat pe 2 iulie. Ulterior, pe 1 septembrie, a declarat o stare de urgență de 60 de zile în 893 de districte din 23 de regiuni.
Ecuador a declarat urgență la sfârșitul lui august, iar la acel moment Panama, Honduras și El Salvador declaraseră deja stări de urgență din cauza El Niño.
În 21 septembrie 2026, guvernatorul Gavin Newsom a decretat stare de urgență în anticiparea unui El Niño neobișnuit de puternic.
Super El Niño continuă să se intensifice în Oceanul Pacific, iar prognoza actualizată indică posibilitatea ca fenomenul să atingă un vârf în jurul lunii decembrie 2026. Evenimentul ar putea deveni cel mai puternic episod El Niño din ultimii peste 70 de ani, potrivit analizelor bazate pe datele ERA5. Efectele sale încep deja să fie observate în circulația atmosferică, iar evoluția din următoarele săptămâni ar putea influența și tiparele meteorologice din Europa, potrivit Severe Weather Europe.
Principalul factor care ar putea influența evoluția vremii în sezonul rece 2026-2027 este fenomenul Super El Niño, aflat în dezvoltare încă din primăvară. Acesta presupune încălzirea anormală a apelor din zona ecuatorială a Oceanului Pacific, fenomen care determină modificări importante ale presiunii atmosferice, vânturilor și circulației aerului la scară globală. Prognozele indică intensificarea fenomenului până spre sfârșitul lunii decembrie, cu valori care ar putea depăși pragul de +2 grade Celsius și ar putea ajunge în intervalul +3 grade în regiunea ENSO de referință.
Fenomenul Super El Niño ar putea duce la aproape 900.000 de decese suplimentare la nivel mondial în doar 10 luni, au avertizat climatologii într-o nouă previziune alarmantă. Cercetătorii estimează că acest fenomen a dus deja la 484.500 de decese între iunie și septembrie 2026, iar în următoarele șase luni se preconizează că încă aproximativ 372.900 de oameni vor muri din cauza căldurii exreme, scrie The Independent.
