„Super El Niño” ar putea ucide 870.000 de oameni la nivel mondial. Se estimează că 484.500 de persoane au murit în doar 4 luni

Fenomenul Super El Niño ar putea duce la aproape 900.000 de decese suplimentare la nivel mondial în doar 10 luni, au avertizat climatologii într-o nouă previziune alarmantă. Cercetătorii estimează că acest fenomen a dus deja la 484.500 de decese între iunie și septembrie 2026, iar în următoarele șase luni se preconizează că încă aproximativ 372.900 de oameni vor muri din cauza căldurii exreme, scrie The Independent.

El Niño apare atunci când temperaturile medii ale suprafeței mării în zona centrală și tropicală a Oceanului Pacific depășesc media pe termen lung cu 2 grade Celsius sau mai mult

Instrumentul de monitorizare a mortalității cauzate de căldură, elaborat de Laboratorul de Impact Climatic al Universității din Chicago, prognozează impactul asupra populației al acestui fenomen meteorologic.

Acesta oferă o defalcare a țărilor cele mai afectate, Nigeria fiind așteptată să înregistreze cel mai mare număr de decese. Experții prevăd că națiunea africană va înregistra peste 56.000 de decese suplimentare în următoarele șase luni, potrivit Climate Impact Lab.

Se prognozează încă 55.000 de decese legate de căldură în India, în timp ce Asia de Sud-Est este, de asemenea, amenințată, cu aproximativ 29.000 de decese prezise în Indonezia.

Conform cifrelor, se estimează că peste o treime din decesele legate de El Niño vor fi înregistrate în China, Nigeria și India.

„Cercetarea noastră pune în practică noi capacități de prognozare pentru a răspunde la una dintre cele mai urgente întrebări cu care ne confruntăm: unde este probabil ca oamenii să moară din cauza căldurii extreme?

Capacitatea de a anticipa efectele mortale ale căldurii extreme reprezintă un pas important înainte. Asta înseamnă că putem identifica zonele în care oamenii se confruntă cu cele mai mari riscuri și le putem oferi factorilor de decizie șansa de a acționa înainte ca viețile să fie pierdute. Trackerul oferă aceste informații pentru fenomenul Super El Niño cu care ne confruntăm astăzi”, explicat Michael Greenstone, cofondator al Climate Impact Lab.

Numărul total de decese suplimentare cauzate de căldură, estimat de Climate Impact Lab, a crescut dramatic față de un raport din septembrie 2026, în urma caniculelor extreme resimțite de multe țări în această vară.

„Cele două luni s-au dovedit a fi mult mai calde decât se prognoza”, se arată în raport, adăugând că „august a fost cel mai cald august, iar septembrie al doilea cel mai cald septembrie înregistrat vreodată”.

Un eveniment El Niño obișnuit se întâmplă neregulat, la fiecare doi până la șapte ani, în timp ce un super El Niño are loc aproximativ la fiecare 10 până la 15 ani.

Super El Niño a avut deja un impact asupra vremii la nivel mondial. De obicei, aduce condiții mai umede și mai furtunoase în SUA, în anumite părți ale Americii de Sud și în Europa în timpul toamnei și iernii.

Acesta poate provoca perioade lungi de secetă în Australia, Indonezia și Asia de Sud, ducând uneori la secete severe. În Indonezia, ceața provenită din sezonul incendiilor de vegetație alimentate de El Niño a provocat o creștere a bolilor respiratorii și o scădere dramatică a calității aerului în Singapore și Malaezia.

Temperaturile pot crește, de asemenea, la nivel global din cauza căldurii eliberate din ocean în atmosferă. Multe regiuni au avut o vară record în acest an, Pământul înregistrând cea mai fierbinte lună august din istorie, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Cu toate acestea, experții spun că acest lucru s-a datorat schimbărilor climatice și încălzirii globale, mai degrabă decât fenomenului El Niño, care produce, de obicei, cele mai puternice impacturi la sfârșitul toamnei.

La începutul acestui an, un nou studiu a sugerat că El Niño se intensifică din cauza schimbărilor climatice cauzate de om.

Fenomenele El Niño sunt cu peste 36% mai puternice decât erau înainte de începerea erei industriale la mijlocul anilor 1800, cu o creștere de 16% doar în ultimii 40 de ani, ceea ce arată că această creștere se accelerează, potrivit unui studiu publicat joi în revista Science.

„Acest lucru este important deoarece fenomenele El Niño puternice au un impact mult mai puternic asupra pericolelor climatice și a extremelor la nivel mondial”, a spus Julia Cole, autoarea principală a studiului și specialistă în paleoclimat la Universitatea din Michigan.

„Când ne-am propus să răspundem la întrebarea de ce s-ar putea întâmpla acest lucru, am comparat datele noastre cu o înregistrare a temperaturii globale și am descoperit că această creștere a intensității fenomenului El Niño este în strânsă legătură cu creșterea temperaturii globale datorată cauzelor umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili”, a explicat ea.

Estimările vin după ce un nou raport din Lancet Countdown on Health and Climate Change a arătat că valul de căldura extremă a contribuit la un număr record de 710.000 de decese în 2023, cercetătorii atribuind peste 70% direct încălzirii provocate de om.

Țările care se confruntă cu cele mai mari estimări de decese sunt: