Căldura a atins niveluri fără precedent în luna august la nivel mondial, a constatat joi serviciul meteorologic european Copernicus, aceasta fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală şi cea mai dificilă vară pentru Europa de Vest.
"Luna august 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria climei mondiale", a comentat Samantha Burgess, cercetătoare la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), citată într-un raport lunar al Copernicus, care a prezentat aceste concluzii joi.
"Oamenii nu au mai cunoscut temperaturi atât de ridicate ca cele din prezent, după toate probabilităţile, de cel puţin 100.000 de ani", a adăugat ea, într-un interviu acordat AFP, scrie Agerpres.
Cu o temperatură medie de 16,96 grade Celsius, luna august 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, conform Copernicus, ale cărui date datează din 1940. Pe locul al doilea se situează luna iulie 2023, cu 16,95 grade Celsius.
Copernicus a precizat pentru AFP că le clasează pe cele două luni "la egalitate", din cauza diferenţei foarte mici dintre aceste două valori.
Perioada cuprinsă între iunie şi august este, de asemenea, considerată cea mai caldă înregistrată vreodată la nivel global, la egalitate cu anul 2024, a precizat Copernicus a doua zi după anunţul agenţiei de meteorologie din SUA privind cea mai caldă vară înregistrată în peste 130 de ani de măsurători în ţară.
Alte surse de date climatice le oferă oamenilor de ştiinţă ocazia să-şi confirme concluziile bazându-se pe elemente care datează dintr-o perioadă mult mai îndepărtată. Potrivit acestora, perioada actuală ar fi probabil cea mai caldă pe care Pământul a cunoscut-o în ultimii 125.000 de ani.
"Cât timp omenirea va continua să ardă cantităţi colosale de cărbune, petrol şi gaz, poluarea generată va continua să supraîncălzească planeta noastră, iar valurile de căldură extremă vor continua să doboare recorduri absolute", a afirmat joi directorul ONU Climate, Simon Stiell, într-o declaraţie transmisă AFP. "Soluţiile sunt la fel de clare", a continuat el, menţionând în special "o tranziţie mai rapidă către energiile curate" şi "protejarea pădurilor şi a oceanului".
Fenomenul climatic El Nino determină, de asemenea, în acest an, o creştere ciclică a temperaturii oceanelor, provocând secete şi inundaţii. Oamenii de ştiinţă se tem că acesta va agrava încălzirea globală, amplificând în acelaşi timp fenomenele meteorologice extreme.
"Schimbările climatice fac ca fiecare episod El Nino să fie mai cald, iar atât timp cât vom continua să ardem cărbune, petrol şi gaz, aceste luni în care se doboară recorduri vor continua pur şi simplu să se succeadă", a comentat Friederike Otto, profesoară de climatologie la Imperial College London.
Temperatura medie globală a fost în luna august cu 1,65 grade Celsius mai ridicată decât media nivelurilor din perioada preindustrială, a notat, de asemenea, Copernicus, adică mai mult decât limita cea mai ambiţioasă stabilită în cadrul Acordului de la Paris privind clima din 2015, pentru prima dată din noiembrie 2025. Însă, această limită de 1,5 grade Celsius se referă, la rândul său, la o medie calculată pe mai mulţi ani.
În timpul acestei veri caniculare, care a afectat sănătatea a miliarde de oameni, Europa de Vest a traversat "o succesiune de valuri de căldură excepţional de timpurii, de persistente şi de intense" şi a înregistrat cea mai caldă vară din istoria sa, depăşind-o pe cea din 2003, a constatat, de asemenea, Copernicus.
Pe întregul continent, temperatura medie a aerului a fost de 20,26 grade Celsius în luna august, cu 1,10 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, aceasta fiind a treia cea mai caldă vară înregistrată vreodată.
Agenţiile naţionale de meteorologie s-au succedat în ultimele săptămâni anunţând o vară record. De asemenea, au fost înregistrate peste 30.000 de decese suplimentare, conform datelor provizorii publicate la sfârşitul lunii august de platforma EuroMomo, care include date statistice din 23 de ţări europene, precum şi de la autorităţile sanitare.
Valurile de căldură au afectat în mare măsură şi oceanele, conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie lunară de la suprafaţa oceanelor, cu excepţia regiunilor polare, fiind cea mai ridicată înregistrată vreodată, la egalitate cu cea din martie 2024.
