Tiparul climatic care determină fenomenul El Nino devine tot mai imprevizibil pe măsură ce planeta se încălzește. Fenomenul El Nino însuși devine tot mai intens, potrivit unui nou studiu publicat joi și citat de CNN.
Cercetarea oferă noi informații despre „Super El Nino”, o formă mult mai puternică a lui El Nino, care se dezvoltă și capătă forță în Pacificul tropical.
Cel mai intens „Super El Nino” din ultimii 70 de ani
Se estimează că „Super El Nino” va deveni cel mai puternic astfel de eveniment înregistrat din 1950 încoace, cel puțin, și, posibil, chiar dintr-o perioadă mult mai îndepărtată.
Studiul, publicat în revista Science, constată că evenimentele El Nino din ultimii 40 de ani au fost cu 36% mai puternice decât cele dinaintea Revoluției Industriale, când oamenii au început să genereze cantități mari de gaze poluante ce afectează clima.
Fenomenele din ultimele patru decade au fost, de asemenea, cu aproximativ 16% mai puternice decât evenimentele El Nino care au avut loc în secolul XX.
„Mașini ale timpului” în Pacific
Cercetarea se bazează pe înregistrări ale variațiilor de temperatură din trecut, obținute din corali vii și din fosile de corali antici din Insulele Galápagos.
Aceste insule se află într-o zonă esențială din partea de est a Pacificului tropical.
Apele oceanului joacă un rol-cheie în formarea și intensificarea fenomenului El Nino.
„Coralii sunt mașini ale timpului în mediul marin”, a spus autoarea principală a studiului, Julia Cole, de la Universitatea din Michigan.
„Coralii păstrează în chimia scheletului lor o istorie a condițiilor în care au crescut, iar noi putem extrage această istorie, măsurând compoziția chimică”, a explicat ea.
Diferențe majore între El Nino de acum 1000 de ani și fenomenele din prezent
Cercetătorii au descoperit că evenimentele El Nino din ultimele decenii reprezintă o abatere semnificativă, comparativ cu cele din cei 1.000 de ani anteriori Revoluției Industriale.
„În prezent se întâmplă ceva extrem de neobișnuit și, foarte probabil, acest lucru se datorează schimbărilor climatice provocate de oameni”, a declarat Jonathan Overpeck, coautor al studiului și decan al Școlii pentru Mediu și Sustenabilitate de la Universitatea din Michigan.
Noua cercetare combină înregistrări provenite din corali, care se întind pe o perioadă de 1.000 de ani, cu rezultatele obținute de la un set de 12 modele climatice de ultimă generație.
Concret, Cole și colegii săi au reușit să afle cum erau temperaturile oceanului în zonele analizate în ultimul mileniu, prin examinarea raportului dintre anumiți izotopi prezenți în probele prelevate din nucleele recifelor de corali.
Cercetătorii au urmărit astfel să excludă variațiile naturale de climă dintre cauzele modificărilor recente ale fenomenului El Nino.
Un sistem perturbat
Overpeck și ceilalți autori au constatat că evenimentele El Nino, începând cu Super El Nino din 1982-1983, se abat dramatic, prin intensitatea lor, de la evenimentele consemnate în arhiva coralieră care acoperă un mileniu.
„Avem în față un sistem care a fost perturbat. Putem vedea că nu se mai comportă așa cum o făcea în trecut”, a subliniat Julia Cole.
Autorii cercetării admit că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cu precizie dacă alterarea fenomenului poate fi atribuită schimbărilor climatice aduse de civilizația noastră.
Totuși, rezultatele indică încălzirea globală provocată de oameni drept cea mai probabilă cauză a intensificării evenimentelor El Nino din ultimele decenii.
Cum se produce El Nino
Evenimentele El Nino sunt caracterizate de temperaturi la suprafața apei mai ridicate decât media în Oceanul Pacific, de la tropice și până la ecuator, însoțite de modificări corespunzătoare ale circulației atmosferice în întreaga regiune.
Aceste evenimente pot crește temperaturile medii globale ale suprafeței Pământului și pot modifica vremea la nivel mondial, inclusiv prin declanșarea unor fenomene meteorologice extreme pe întreg globul.
Datele noului studiu arată că oscilațiile de la El Nino către La Nina - adică fenomenul „soră”, caracterizat de ape mai reci - și înapoi către El Nino cresc în amplitudine.
Acest lucru se întâmplă întrucât ciclul este tot mai înclinat către faze El Nino mai intense.
Arhiva climatică bazată pe corali, întinsă pe durata unui mileniu și utilizată în cadrul noului studiu, este extrem de valoroasă pentru climatologi, a subliniat Kim Cobb, de la Universitatea Brown, care nu a participat la cercetare.
„Este o contribuție oportună și importantă la întrebările privind impactul schimbărilor climatice asupra intensității fenomenului El Nino. În timp ce așteptăm să vedem cât de mare va fi El Nino din 2026, acest studiu oferă noi dovezi că încălzirea globală provocată de oameni ar putea fi responsabilă pentru o parte din dimensiunea sa record”, a spus ea.
Dovezi climatice care dispar
Apele mai calde asociate fenomenului El Nino, combinate cu încălzirea pe termen lung, vor afecta probabil chiar coralii care au furnizat noile informații, a explicat Julia Cole.
Coralii prosperă într-un interval îngust de temperatură. Atunci când apa oceanului devine prea caldă, aceștia pot expulza organismele care le conferă culorile vii. Scheletele coralilor devin astfel de un alb fantomatic, iar fenomenul este cunoscut drept albirea coralilor.
Dacă apa oceanului rămâne pentru o perioadă îndelungată peste un anumit nivel de temperatură, coralii pot muri.
Pe plan mondial, episoadele de albire a coralilor au coincis cu evenimente El Nino majore, inclusiv cu cel mai recent Super El Nino, din 2015-2016, iar oamenii de știință se tem că un nou astfel de episod se apropie în acest an.
Asta mai înseamnă și că oameni de știință precum Cole și colegii săi sunt implicați într-o cursă contra cronometru pentru a obține cât mai multe probe de corali, înainte de a dispărea cei sănătoși, din care să poată fi prelevate mostre.
Noul studiu are implicații importante pentru viitoarele evenimente El Nino, deoarece rezultatele sugerează că manifestările cele mai puternice devin noua normă.
„Pe măsură ce se acumulează dovezile privind intensificarea fenomenului El Nino provocată de arderea combustibililor fosili, se conturează un viitor cu fenomene meteorologice și climatice tot mai severe. Implicațiile sunt uriașe pentru comunitățile și ecosistemele din întreaga lume”, a conchis Julia Cole.
