Accesul la natură devine tot mai rar în orașele europene, iar copacii, cândva un element obișnuit al peisajului urban, încep să fie percepuți ca un privilegiu. Un studiu recent realizat de cercetători ai Comisiei Europene și ai Universității din Copenhaga arată că există o diferență tot mai clară între zonele bogate și cele sărace în ceea ce privește accesul la spații verzi, potrivit Politico.
Analiza, publicată în revista Nature Communications, a inclus 862 de orașe europene și scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: mai puțin de 15% dintre locuitori beneficiază de acces adecvat la copaci, umbră și spații verzi. Cercetătorii vorbesc despre o veritabilă „prăpastie verde” care separă comunitățile în funcție de nivelul de trai.
Problema nu este doar una de confort, ci și de sănătate și mediu. Pe fondul schimbărilor climatice, valurile de căldură devin mai intense în orașe, iar poluarea aerului și cea fonică continuă să afecteze calitatea vieții. În acest context, extinderea zonelor verzi și plantarea de copaci ar putea reduce semnificativ aceste efecte.
Europa este departe de a respecta principiul „3-30-300”
Totuși, Europa este departe de a respecta așa-numitul principiu „3-30-300”, un reper folosit în urbanism. Acesta presupune ca fiecare locuitor să poată vedea cel puțin trei copaci maturi de la fereastră, ca arborii să acopere 30% din suprafața cartierelor și ca fiecare persoană să locuiască la maximum 300 de metri de un parc sau o grădină publică.
Studiul arată clar că veniturile fac diferența: persoanele cu resurse financiare mai mari locuiesc, în general, în zone cu mult mai multă vegetație. În plus, orașele din nord-vestul Europei au de două ori mai multe șanse să respecte standardele „3-30-300” comparativ cu cele din sudul și estul continentului.
Astfel, locuitorii din Helsinki, München sau Cracovia se bucură de acces mai bun la natură decât cei din orașe sudice precum Atena, Perpignan sau Cordoba.
În același timp, legislația Uniunii Europene obligă statele membre să prevină pierderea netă a spațiilor verzi urbane până în 2030 și, ulterior, să crească treptat suprafața acestora. Rămâne însă de văzut cât de rapid vor reuși orașele să reducă acest decalaj verde tot mai vizibil.
Ştiri video recomandate
