Oamenii de știință avertizează că, pe termen lung, nicio măsură de adaptare nu va putea salva Veneția, în condițiile în care nivelul mării crește constant și amenință să înghită orașul, scrie Euronews.
În viitor, Veneția ar putea ajunge în situația extremă de a fi relocată, în timp ce cercetătorii încearcă contra cronometru să găsească soluții pentru a o proteja de inundații tot mai frecvente.
Un studiu recent, publicat în revista Scientific Reports, analizează atât soluțiile existente, cât și pe cele posibile pentru orașul italian, raportându-le la scenariile de creștere a nivelului mării prezentate în cel de-al șaselea raport de evaluare al IPCC (Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU).
Veneția, aflată în Laguna Venețiană și inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, se confruntă cu inundații din ce în ce mai dese în ultimii 150 de ani. Vara trecută, furtuni puternice au lovit regiunea, au dat peste cap sistemele de drenaj și au transformat străzile în adevărate torente.
În 2019, inundațiile severe au provocat două victime și pagube de sute de milioane de euro, inclusiv în zona extrem de vizitată a Bazilicii San Marco. În 2023 au fost instalate bariere de sticlă și a fost lansat un plan de restaurare de 3,3 milioane de euro pentru protejarea bisericii vechi de 900 de ani, însă aceasta rămâne vulnerabilă în fața mareelor.
Va fi mutată Veneția?
Cercetătorii au conturat acum trei scenarii de adaptare pentru Veneția și spun că este „esențial” să se acționeze rapid. Potrivit autorului studiului, orașul este un exemplu clar al problemelor cu care se vor confrunta, în următoarele secole, multe zone de coastă joase, precum Maldivele sau Țările de Jos.
Autorii estimează că digurile ar putea deveni necesare dacă nivelul mării crește cu peste 0,5 metri - lucru care s-ar putea întâmpla până în 2100, chiar și în scenariul unor emisii reduse. Costurile ar varia între 500 de milioane și 4,5 miliarde de euro.
Aceste diguri sunt construcții realizate, de regulă, din pământ, nisip sau piatră, amplasate de-a lungul coastelor sau râurilor pentru a ține apa la distanță.
O altă variantă ar fi închiderea lagunei cu un „super dig” - o structură lată și consolidată - care ar putea proteja orașul chiar și în cazul unei creșteri a nivelului mării de până la 10 metri. Însă costurile inițiale ar depăși 30 de miliarde de euro.
Ca soluție de ultimă instanță, studiul arată că relocarea completă a orașului - inclusiv a locuitorilor și a patrimoniului istoric - ar putea deveni necesară dacă nivelul mării crește cu peste 4,5 metri, scenariu estimat după anul 2300. Costurile ar putea ajunge până la 100 de miliarde de euro.
Autorii atrag atenția că proiecte de o asemenea amploare, precum construirea unor bariere permanente, pot dura între 30 și 50 de ani, ceea ce înseamnă că planificarea trebuie începută din timp.
„Nu există o soluție perfectă pentru Veneția”
„Analiza noastră arată că nu există o strategie ideală pentru Veneția”, spune profesorul Robert Nicholls, de la Tyndall Centre for Climate Change Research, Universitatea East Anglia. „Orice decizie trebuie să țină cont de mai mulți factori: siguranța și bunăstarea locuitorilor, economia, ecosistemele lagunei, protejarea patrimoniului, dar și tradițiile și cultura zonei”.
Nicholls subliniază că toate regiunile de coastă joase și dens populate ar trebui să ia în serios problema creșterii nivelului mării și „să înceapă de pe acum să se gândească la soluții”.
„Având în vedere valoarea culturală uriașă a Veneției, este clar că aceste estimări de cost sunt incomplete, iar pe termen lung nu există o soluție care să păstreze orașul exact așa cum îl știm astăzi”, adaugă el.
De ce crește nivelul mării în Veneția?
Veneția este deja vulnerabilă în perioadele cu maree înaltă, din cauza poziției sale într-o lagună puțin adâncă.
Potrivit Royal Museums Greenwich, vânturile sezoniere de tip sirocco pot genera și așa-numitele „valuri de furtună”, care împing apa din Marea Adriatică spre lagună și apoi spre oraș. Atunci când acestea coincid cu mareele înalte, efectele pot fi extreme.
La nivel global, încălzirea climatică accelerează creșterea nivelului mării, atât prin topirea ghețarilor, cât și prin dilatarea apei pe măsură ce se încălzește.
Situația este agravată și de faptul că terenul pe care este construit orașul se scufundă treptat - aproximativ 1 mm pe an - din cauze naturale. În trecut, fenomenul a fost accentuat de activități umane, cum ar fi extragerea apei subterane, practică interzisă în prezent.
Ştiri video recomandate
