Bugetul pe 2026 a fost publicat. Guvernul alocă 1,7 miliarde de lei ajutoare pentru pensionari

Ministerul Finanțelor a publicat, marți, proiectul de buget pentru anul 2026, deși în Coaliția de guvernare mai există discuții pe marginea bugetului. Potrivit proiectului, veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit de circa 135,7 miliarde lei. Documentul permite însă și credite de angajament de peste 712 miliarde lei, adică promisiuni de cheltuieli pentru proiecte care se vor întinde pe mai mulți ani.

Potrivit calendarului discutat în Coaliție, bugetul urmează să fie adoptat de Guvern joi și trimis vineri la Parlament. În weekend vor putea fi depuse amendamente, urmând ca de luni și marți să fie trecut prin comisiile de specialitate, iar miercuri adoptat în plenul reunit al Parlamentului.

Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fiind proiectat sã scadã la 5,1% din PIB în 2027, veniturile totale cresc la 36 % din PIB faţă de anul trecut, iar cheltuielile cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, conform proiectului bugetului de stat pe 2026 făcut public marţi de Ministerul Finanţelor. De asemenea, bugetul pentru investiţii creşte cu aproape 25,6 miliarde lei faţă de anul trecut, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent.

Bugetul prevede că deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2029 la 3,2% din PIB, respectiv o reducere de 2,8 puncte procentuale față de anul 2026 urmând ca din anul 2031 să se conformeze regulamentelor europene. Deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB.

Bugetul include alocãri pentru programe sociale şi educaţionale, precum: 

• 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
• 1,53 miliarde lei pentru programul „Masã sãnãtoasã” în şcoli;
• 15,48 miliarde lei pentru finanţarea serviciilor sociale pentru copii şi persoane cu dizabilitãţi, inclusiv pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiilor lunare;
• sprijin pentru infrastructura de drumuri judeţene şi comunale;
• programe pentru protecţia mediului şi dezvoltarea comunitãţilor locale.

Totodatã, sunt prevãzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperã cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.

Aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA vor fi transferate către bugetele locale, pentru finanțarea unor cheltuieli precum protecția copilului, sistemul de asistență socială, transportul elevilor sau programe educaționale.

În paralel, veniturile din impozitul pe venit sunt împărțite între nivelurile administrației locale în felul următor:

• 63% merg la comune, orașe și municipii
• 15% la consiliile județene
• 6% la fonduri gestionate de consiliile județene
• 14% intră într-un mecanism de echilibrare la nivel național
• 2% finanțează instituții de spectacole locale.

Sprijin pentru mediul de afaceri şi investiţii private

„Bugetul este orientat ferm cãtre mediul de afaceri şi relansare economicã, atât prin sumele din investiţii care ajung în economie, cât şi prin stimularea investiţiilor productive, deductibilitãţi pentru profitul reinvestit şi mecanisme moderne de finanţare prin capital de stat şi credite fiscale dedicate industriei, exploatãrii resurselor, inovãrii şi reîntoarcerii capitalului uman din afara ţãrii în România. Bugetul pe 2026 susţine creşterea economicã pe termen lung, într-un context european şi internaţional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiţii publice ridicate, consolidare fiscalã gradualã şi mãsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. 
Este un buget realist, construit fãrã presiune fiscalã suplimentarã în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecţiilor din a doua jumãtate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) şi ajustãrile privind regimul microîntreprinderilor, care asigurã predictibilitate şi o bazã solidã de venituri”, precizează reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevãzute în cadrul pachetului de relansare economicã, precum şi pentru stimularea investiţiilor private prin mãsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiaşi pachet.

Măsurile Guvernului, prinse în bugetul pentru 2026

Principalele elemente care stau la baza elaborării bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2026 sunt:

- valoarea punctului de referință de 81 de lei
- creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2026 la 9.192 lei, faţă de 8.709 lei estimat pentru anul 2025 şi 8.061 lei realizat în anul 2024;
- scaderea numărului de şomeri înregistraţi, astfel preconizându-se pentru finele anului 2026 un număr de 265 mii persoane, față de 266 mii persoane la finele anului 2025;
- menținerea ratei şomajului înregistrat până la finele anului 2026 la același nivel ca la finele anului 2025, respectiv la 3,4%;

Potrivit expunerii de motive, la estimarea cheltulelilor bugetare au fost avute în vedere prevederile legislative în vigoare inclusiv impactul generat de continuarea aplicării în anul 2026 a măsurilor aprobate prin mai multe acte normative: 

• Menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
• Menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
• Acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;
• Compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, în anul 2026, a muncii suplimentare efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere și de înalți funcționari publici, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru;
• Acordarea de vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026;
• Necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;
• Neacordarea în anul 2026 de premii/prime/ore suplimentare/bonusuri sau alte drepturi de natura similară, bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă;
• Menținerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuției pentru personalul neclerical;
• Menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025;
• Menținerea cuantumului compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, a valorii financiare anuale a normelor de echipare și a valorii financiare a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
• Plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026, să se realizeze după o procedură similar celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2025;
• Întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.714/2018, respectiv 23/de lei/zi;
• Neacordarea de ajutoare, indemnizații sau alte drepturi la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă;
• Menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2025 a tuturor categoriilor de indemnizații acordate potrivit legii pentru: veteranii și văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice, artiști interpreți, academicieni, rente
  viagere pentru sportivi și altele asemenea;
• Menținerea în anul 2026 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025 a alocațiilor de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Menținerea cuantumului lunar al indemnizației de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei;
• Acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport;
• Interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare;
• Menținerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum și a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii decembrie 2025;
• Menținerea la nivelul de 81 lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii;
• Menținerea valorii indicatorului social de referință la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025;
• Menținerea acordării beneficiului pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pentru transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat;
• Menținerea acordării beneficiului pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pe mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul, în localitatea în care își are sediul instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat;
• Acordarea indemnizațiilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în situația de refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate, a fost evacuată din locuința pe care o deținea, precum și pentru copiii celor decedați, dispăruți sau exterminați în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, începând cu data de 1 ianuarie 2027;
• Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional până la data de 1 ianuarie 2027;
• Prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2027 (indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean);

Riscuri identificate de Guvern pentru România

Riscuri pentru România:

• Perspectivele economiei europene rămân incerte, dar la un nivel mai scăzut decât în toamna anului trecut, această îmbunătățire datorându-se acordurilor comerciale dintre SUA și UE.
• Riscurile la adresa prognozei provin, în principal, din intensificarea tensiunilor geopolitice, incertitudinea politică și fragmentarea globală. De asemenea, perspectiva unor noi schimbări în politica comercială globală este îngrijorătoare.
• O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Implementarea completă a tuturor investițiilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență rămâne o provocare, alături de incertitudinea legată de comerțul internațional. Investițiile pot fi afectate de ritmul lent al reformelor structurale, de întarzieri în absorbția fondurilor UE, subminând perspectivele de îmbunătățire a creșterii.
• Presiunile asupra prețurilor, întreținute de majorări salariale nesustenabile, de cererea internă robustă, perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare și de evenimente meteorologice nefavorabile, pot influența ascendent traiectoria inflației. La acestea se pot adăuga riscurile provenite din liberalizarea prețurilor la gazele naturale sau renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele
  alimentare de bază.
• Dificultățile structurale în industria prelucrătoare europeană, în special în industria auto, continuă să fie semnificative și se datorează evoluțiilor din sectorul energetic, avansului tehnologic rapid, modificării preferințelor consumatorilor și competiției globale.