Antena 3 CNN Politică Președintele Consiliului Fiscal: Ne așteaptă mari suferințe dacă nu continuăm ce a început Bolojan. Piețele vor reacționa violent

Președintele Consiliului Fiscal: Ne așteaptă mari suferințe dacă nu continuăm ce a început Bolojan. Piețele vor reacționa violent

A.I.
3 minute de citit Publicat la 18:18 06 Mai 2026 Modificat la 18:18 06 Mai 2026 Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google
grafic criza
România riscă să fie penalizată cu efecte severe din partea piețelor financiare dacă abandonează măsurile de corecție a deficitului fiscal, avertizează Daniel Dăianu

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a comentat la Antena 3 CNN consecințele crizei politice, care s-a adâncit după demiterea Guvernului Bolojan, marți, prin moțiune de cenzură.

Nu este clar cum va arăta noul guvern și pe ce majoritate parlamentară se va putea baza, însă Dăianu avertizează că viitorul executiv va trebui să continue măsurile de reducere a deficitului bugetar, inițiate de fostul premier.

În caz contrar, piețele vor reacționa "violent", iar cei aflați la guvernare vor trebui să recurgă la măsuri care vor provoca "mari suferințe", a anticipat el.

"Aceasta criză politică trebuie rezolvată într-un fel sau altul. Ce înseamnă într-un fel sau altul? Adică, trebuie să se formeze un guvern care să placă unora, să nu placa altora, dar țara trebuie să fie guvernată. 

Dacă nu vor fi măsuri necugetate ale unui viitor guvern, putem anticipa o reducere a deficitului la 6% din PIB

Acum, țara e guvernată, pentru că avem un guvern interimar. Administrația publică funcționează și execuția bugetară se desfășoară conform proiectului de buget. Sunt rezultate bune pentru primele luni ale anului.

Am convingerea că, dacă această construcție bugetară nu va fi alterată, dacă nu va fi modificată de măsuri necugetate adoptate de un viitor guvern, nu există mari semne de întrebare.

Adică, după toate, după toate evaluările, nu numai ale agențiilor de rating - pentru că avem evaluarea noastră, la Consiliul Fiscal, sunt și experții Băncii Naționale - ne putem îndrepta către (un deficit bugetar de) 6% din Produsul Intern Brut (de la 9,3% conform metodologiei ESA, la sfârșitul lui 2024, sau 8,65%, conform metodologiei naționale, n.r.)

Ar fi o realizare a coaliției și a românilor, pentru că ceea ce nu se spune în dezbaterea publică este că parte din finanțarea deficitului bugetar se face și prin plasamente ale cetățenilor români care cumpără obligațiuni. Titlurile Tezaur sau Fidelis sunt (instrumente de) plasamente ale cetățenilor români care au încredere în acest stat, așa cum este el.

Daniel Dăianu: Avem nevoie de un guvern responsabil. Altfel, piețele vor reacționa foarte violent

De aceea, avem nevoie de un guvern responsabil, care să înțeleagă că deficitele foarte mari din ultimii ani nu sunt sustenabile, nu sunt acceptate de piețe, orice am crede despre piețele financiare. De acolo obținem finanțare și refinanțare.

Iar credibilitatea pachetului de măsuri, a programului de corecție fiscal-bugetară, a programului de reforme este pusă în discuție de această criză politică, pentru că se nasc întrebări: Ce se va întâmpla în viitor? Se va continua cu acest program de ajustare? 

Unii își pun întrebări, dar noi trebuie să continuăm corecția deficitului bugetar, pentru că, la un moment dat, dacă nu o facem, piețele vor reacționa foarte violent. Va crește costul împrumuturilor și vom fi nevoiți să recurgem la măsuri care vor produce mari suferințe", a spus Dăianu la Antena 3 CNN.

S&P Global: Colapsul coaliției de guvernare din România riscă să complice discuțiile privind bugetul pentru 2027

Colapsul coaliției de guvernare din România ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027, a avertizat miercuri Karen Vartapetov, analist specializat pe ratingurile suverane CEE & CIS la agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings, relatează Agerpres, care citează Reuters.

"Acest lucru este important deoarece angajamentele României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani", a apreciat acesta.

Potrivit agenției de evaluare financiară, avertismentele S&P Global privind retrogradarea ratingurilor de credit ale României și Ungariei reflectă riscurile fiscale cu care se confruntă cele două țări europene.

Riscurile fiscale sunt de ani de zile riscurile-cheie pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est, a explicat Karen Vartapetov.

Impactul stagflației în urma șocului global al prețului energiei, împreună cu măsurile de sprijin legate de energie vor spori, probabil, presiunile asupra situațiilor bugetare, deja suprasolicitate de cheltuielile mari din domeniul Apărării și de transferurile sociale "generoase", a adăugat el.

"Perspectivele noastre negative atribuite României și Ungariei și recenta retrogradare a ratingului de credit al Slovaciei reflectă clar aceste riscuri", a insistat Vartapetov.

În aprilie, agenția S&P Global Ratings a confirmat ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României, la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una "negativă", ceea ce plasează România la un pas de categoria "junk", nerecomandat pentru investiții.

Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan. S-au înregistrat 281 de voturi "pentru", patru voturi împotrivă, iar trei voturi au fost anulate.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

TOP articole
Parteneri
x close