Surse oficiale de la Palatul Cotroceni au declarat, pentru Antena 3 CNN, că ”România analizează de mai mult timp propunerea Franței de a face parte din umbrela nucleară franceză”. Explicațiile vin după ce Emmanuel Macron a anunțat deja o schimbare radicală a doctrinei nucleare franceze și o listă a țărilor UE care vor primi avioane și submarine cu încărcătură nucleară, ca parte a planului de apărare european.
Din grupul statelor care ar putea beneficia de protecția nucleară franceză fac parte Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Grecia. România nu a fost enumerată de Emmanuel Macron.
“O creștere a arsenalului nostru este indispensabilă”, a declarat președintele francez la baza navală extrem de sigură Ile Longue, care găzduiește cele patru submarine nucleare ale Franței.
Vorbind în apropierea submarinului negru cu rachete balistice Téméraire, Macron a declarat: „Un singur submarin dintre submarinele noastre, cum ar fi cel din spatele meu, poartă cu sine o forță de atac echivalentă cu suma tuturor bombelor aruncate asupra Europei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.”
Președintele francez a subliniat o cooperare sporită cu națiunile europene, numind Germania, Polonia, Grecia, Olanda, Belgia, Danemarca și Suedia, care ar include exerciții nucleare comune și, în cele din urmă, potențiala desfășurare temporară de avioane de luptă franceze cu capacitate nucleară în țările aliate. “Cred că pot spune că partenerii noștri sunt pregătiți”, a subliniat Macron.
”Discuția este una mai veche în interiorul NATO, iar România a participat la toate discutiile tehnice pe subiect. România nu se grăbește să ia sau să anunțe o decizie pe acest subiect pentru ca este unul sensibil pentru populație și implică și avantaje dar și riscuri”, susțin sursele citate pentru Antena 3 CNN.
”Până atunci, oricum beneficiem de protecția nucleară a SUA, prin tratatele NATO”, au precizat acestea.
Ca avantaje, daca am fi sub umbrela nucleara a Franței, explică oficialii de la Cotroceni, ar fi faptul descurajarea inamicilor, iar la capitolul dezavantaje, aceștia spun că decizia în privinta folosirii armelor ar fi la Franța si nu la România.
Radu Miruță a declarat, marți, la Antena 3 CNN, că discuții pe această temă vor avea loc în CSAT: “Aeronavele pe care România le utilizează în acest moment nu au capacitate să transporte și să încarce o astfel de încărcătură. Sigur că pot exista discuții despre achiziționare, despre modificare, pot exista discuții despre avantaje și dezavantaje. Sunt absolut convins că la nivel de CSAT, la nivel de Administrație Prezidențială, la nivel de MAE vor fi aceste discuții. O prezență de natura asta pe teritoriul României poate fi interpretată și ca o măsură de descurajare, și ca o atragere a țintei pentru că ai o astfel de capacitate aici. Se analizează avantaje și dezavantaje”.
Franța și Regatul Unit sunt singurele două puteri nucleare ale Europei. Arsenalul francez este atât aerian, cât și maritim, cu cel puțin un submarin care patrulează mările în permanență. Spre deosebire de Regatul Unit, Parisul nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO, deși președinții francezi au subliniat întotdeauna că interesele naționale vitale ale Franței au o dimensiune europeană.
Discursul de luni este rezultatul a luni de muncă cu aliații europeni, a declarat un consilier apropiat de Macron.
Președintele francez a deschis pentru prima dată ușa către un dialog nuclear strategic cu aliații europeni în 2020 - dar propunerea a câștigat inițial puțină tracțiune. Cu toate acestea, invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a subliniat pericolul reprezentat de Moscova, în timp ce realegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA a ridicat semne de întrebare cu privire la fiabilitatea garanțiilor de securitate ale SUA.
Acest lucru a determinat o serie de țări europene, inclusiv Germania, Polonia și Suedia, să își recalibreze strategiile de securitate și să devină mai deschise ideilor lui Macron.
Ştiri video recomandate
