Guvernul Sloveniei este acuzat că discriminează minoritatea romă și că transformă cartierele acesteia în „zone de securitate”, după ce a adoptat o lege care le dă polițiștilor puteri sporite. Astfel, forțele de ordine vor avea dreptul să percheziționeze, fără mandat, și să supravegheze locuințele din zonele considerate a fi cu „risc ridicat”. Legea Šutar, numită după Aleš Šutar, un bărbat care a murit în urma unui conflict cu un tânăr de 21 de ani de etnie romă, a primit și votul Parlamentului, relatează The Guardian.
Proteste uriașe au izbucnit în Slovenia după moartea lui Aleš Šutar. Tragedia a avut loc în noaptea de 25 octombrie, în jurul orei 2.30 dimineața, în Novo Mesto, în fața unui bar, potrivit raportului Poliției, citat de New Eastern Europe. Fiul lui Aleš Šutar l-a sunat să vină să îl ia din fața barului, deoarece un grup de bărbați îl amenință.
Când acesta a ajuns la fața locului, mai mulți tineri de etnie romă se adunaseră în fața barului și îi intimidau fiul. Bărbatul a intervenit și a izbucnit o bătaie. Un tânăr de 21 de ani din grup a fost cel care l-a lovit fatal pe Šutar, care a murit o săptămână mai târziu din cauza rănilor sale.
Incidentul tragic a declanșat proteste masive, doi miniștri au demisionat și poliția a fost staționată în cartierele rome din țară.
Prim-ministrul Robert Golob, din partidul de centru-stânga Mișcarea pentru Libertate, a răspuns promițând noi măsuri de securitate, pe care le-a descris ca fiind „nu împotriva vreunui grup etnic, ci împotriva criminalității”.
Însă, criticii spun că noile măsuri sunt discriminatorii și „tratează o întreagă minoritate ca pe o amenințare la adresa securității”.
Legea privind Măsurile Urgente pentru Asigurarea Securității Publice, introdusă pentru prima dată la două săptămâni după moartea lui Šutar, a fost modificată înainte de votul final de luni, însă a păstrat o serie de clauze controversate.
Poliția va putea, fără un ordin judecătoresc, să pătrundă într-o proprietate sau într-un mijloc de transport aflat într-o „zonă cu risc de securitate” dacă „este absolut necesar pentru protejarea oamenilor prin confiscarea imediată a armelor de foc”.
De asemenea, polițiștii vor putea folosi mijloace tehnice de fotografiere și înregistrare, precum drone sau sisteme de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare, dacă viețile sau bunurile oamenilor sunt considerate a fi în pericol.
Conform legislației, „zonele cu risc de securitate” vor fi delimitate geografic de către inspectorul general al poliției sau de către directorul administrației poliției, pe baza unei evaluări de securitate.
Mensur Haliti, vicepreședinte al Roma Foundation for Europe, a declarat că legea este discriminatorie și a cerut Comisiei Europene să îi examineze prevederile.
„Această lege transformă cartiere întregi în zone de securitate, iar locuitorii lor în categorii de risc. Reduce costul politic prin țintirea celor deja excluși de la o participare politică liberă și corectă, în scopuri politice.
Slovenia a făcut ceva ce Europa rareori recunoaște că se întâmplă în interiorul Uniunii: a adoptat o lege care tratează o întreagă minoritate ca pe o amenințare la securitate.
O Uniune care permite fricii să devină politică internă nu poate da lecții vecinilor despre democrație și statul de drept. Dacă Europa nu își poate respecta propriile standarde intern, nu le poate cere credibil nici în exterior”, a spus el.
O coaliție de partide de stânga a refuzat să participe la procedurile parlamentare, descriind legea ca fiind una represivă.
În schimb, sondajele arată că slovenii sunt în favoarea legii. Un sondaj Mediana pentru RTV Slovenia a constatat că peste 60% dintre respondenți și-au exprimat acordul cu răspunsul guvernului.
Legea a fost adoptată înaintea alegerilor naționale din martie, în care partidul lui Golob riscă să fie înlăturat de Partidul Democrat Sloven, de dreapta-naționalist, condus de fostul prim-ministru Janez Janša.
Ştiri video recomandate
