Reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au transmis vineri că întârzierea lucrărilor de modernizare la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanța nu are legătură cu cercetările arheologice, așa cum a susținut primarul Vergil Chițac. Potrivit acestora, în zonă au fost descoperite până acum 34 de morminte din perioada romană, iar unele dintre acestea conţineau piese de inventar funerar, precum bijuterii, vase de sticlă, monede.
„Activitatea arheologică s-a desfăşurat exclusiv în perimetrul stabilit de beneficiar, conform proiectului, corespunzător delimitat şi semnalizat, cu respectarea normelor metodologice şi de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare.
În consecinţă, din totalul de 114 zile lucrătoare, cercetarea arheologică efectivă s-a desfăşurat pe parcursul a 39 de zile, după cum urmează: în perioada 03.09.2025 – 16.10.2025 s-a derulat prima fază a cercetării, constând în săpătura perimetrală a clădirii; faza a 2-a s-a derulat în perioada 20.01.2026 – 25.02.2026, constând în cercetarea zonei de fundare a fostului corp B şi a extinderilor propuse”, au transmis reprezentanţii muzeului.
Aceștia au mai precizat că în perioada 20 octombrie 2025 - 19 ianuarie 2026 cercetarea arheologică nu a putut fi realizată asta pentru că au fost executate lucrările de demolare a corpului B existent.
„În stadiul actual al cercetării arheologice, menţionăm că s-au descoperit 34 de morminte din perioada romană, unele dintre ele cu înhumări multiple, în catacombe. O mare parte dintre acestea conţineau piese de inventar funerar, precum obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede şi o cantitate impresionantă de ceramică (amfore africane).
Menţionăm descoperirea a două piese excepţionale: o inscripţie în limba greacă, ce atestă o asociaţie religioasă la Tomis în secolul III, precum şi un umbo - partea centrală a unui scut de paradă, extrem de rar.
Durata cercetării arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate în prealabil, aceasta fiind condiţionată de natura, amploarea şi complexitatea descoperirilor arheologice care pot să apară pe parcursul ei.
Cu toate acestea, MINAC subliniază faptul că situaţiile invocate referitoare la întârziere şi la creşterea costurilor lucrărilor nu pot fi imputate Muzeului, cu atât mai mult cu cât specialiştii arheologi şi-au arătat întregul angajament în derularea acestui proiect, efectuând cercetarea arheologică chiar şi în condiţii meteorologice nefavorabile (temperaturi sub 0 grade, ploaie, ninsoare, îngheţ la sol), condiţii care au fost înregistrate în jurnalul zilnic de şantier”, au mai transmis reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
În urmă cu două zile, primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, anunțase că lucrările sunt în întârziere din cauza cercetării arheologice.
Ştiri video recomandate
