Autoritatea olandeză pentru protecţia datelor (AP) a avertizat marţi alegătorii să nu întrebe inteligenţa artificială cu cine să voteze la alegerile parlamentare, deoarece vor obţine răspunsuri părtinitoare, transmite AFP, potrivit Agerpres. Iată tot ce trebuie să știi despre alegerile din Olanda, unde alegătorii par pregătiți să înlocuiască cel mai de dreapta guvern din istoria recentă olandeză cu o coaliție mai moderată și rațională, în urma unui scrutin parlamentar anticipat pe 29 octombrie 2025.
Care este contextul și de ce este important?
Alegerile legislative anticipate au fost declanșate de prăbușirea, în iunie, a guvernului precedent, aflat în funcție de doar 11 luni, după ce politicianul de extremă dreapta Geert Wilders și-a retras partidul Libertății (PVV) dintr-o coaliție de guvernare deja fragilă și ineficientă.
PVV câștigase surprinzător alegerile din 2023, iar după mai bine de șase luni de negocieri, s-a format o coaliție de dreapta compusă din patru partide: PVV, Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB), Contractul Social Nou (NSC, centrist) și VVD (liberal-conservator).
Totuși, partenerii lui Wilders l-au considerat prea controversat pentru funcția de prim-ministru, care a revenit în schimb unui fost șef al serviciilor de informații, Dick Schoof. Wilders, cunoscut pentru discursul său anti-imigrație și aflat sub protecție polițienească de două decenii, a continuat să critice din umbră guvernul, potrivit The Guardian.
El a pus capăt coaliției pe 3 iunie, după ce partenerii au refuzat să adopte un plan radical în 10 puncte privind imigrația, care prevedea mobilizarea armatei pentru patrularea granițelor, respingerea tuturor solicitanților de azil, închiderea majorității centrelor pentru refugiați și repatrierea tuturor refugiaților sirieni.
Deși susținerea pentru PVV a scăzut, sondajele sugerează că partidul de extremă dreapta și anti-islam ar putea totuși câștiga din nou cele mai multe locuri în parlament. Cu toate acestea, principalele formațiuni politice olandeze au exclus în mod ferm formarea unei coaliții oficiale cu Wilders.
Se estimează că cel puțin 16 partide vor intra în parlament, însă niciunul nu va obține mai mult de aproximativ 20% din voturi. Ca de obicei, următorul guvern olandez – un actor influent pe scena UE și internațională – va fi format doar după negocieri de coaliție care pot dura luni întregi.
Cum funcționează sistemul și care este peisajul politic din Olanda
Parlamentul olandez are 150 de membri, iar o majoritate guvernamentală necesită cel puțin 76 de locuri. Niciun partid nu atinge singur acest prag, iar Țările de Jos sunt guvernate prin coaliții de peste un secol.
Alegerile parlamentare se organizează la fiecare patru ani – mai devreme dacă guvernul cade – printr-un sistem de reprezentare proporțională, pe baza unei liste aprobate de candidați într-o singură circumscripție națională. Orice partid care obține cel puțin 0,67% din voturi primește un loc în parlament.
La fel ca în multe părți ale Europei, politica olandeză a fost marcată în ultimele decenii de un declin accentuat al susținerii pentru partidele tradiționale de centru-dreapta și centru-stânga, care au trecut de la peste 80% din voturi în anii '80 la puțin peste 40% în prezent.
În același timp, procesul a fost însoțit de o proliferare spectaculoasă a partidelor mici: 27 de formațiuni candidează în aceste alegeri, inclusiv un partid pentru persoanele de peste 50 de ani, un partid al tinerilor, un partid pentru animale, unul care susține venitul universal de bază și un partid dedicat sportului.
Actorii-cheie și principalele teme
În frunte se află, deși în scădere cu până la opt din cele 37 de locuri câștigate în 2023, PVV-ul lui Wilders. Printre propunerile sale se numără oprirea completă a azilului, trimiterea acasă a refugiaților ucraineni de sex masculin, implicarea armatei pentru combaterea „teroriștilor de stradă” și eliminarea „indoctrinării woke” din școli.
Două partide – unul de centru-dreapta și unul de centru-stânga – sunt la mică distanță în urma PVV:
-
CDA (Creștin-Democrații), care a dominat politica olandeză din anii '70 până în anii 2000, s-a prăbușit la doar cinci locuri în alegerile precedente. Sub conducerea tânărului Henri Bontenbal, aflat în politică de doar patru ani, partidul își revine, mizând pe criza locuințelor și o promisiune de „politică normală și civilizată”. Este estimat să ajungă la 26 de locuri.
-
GreenLeft/Partidul Muncii (GL/PvdA), o alianță electorală între ecologiști și Partidul Muncii, vechi de 80 de ani, care se așteaptă să fuzioneze complet, este cotată cu un număr similar de locuri. Sub conducerea experimentatului fost comisar european Frans Timmermans, alianța pune accent pe construirea de noi locuințe și propune un plafon anual net de migrație între 40.000 și 60.000 de persoane.
Alte trei partide par să devină forțe importante în noul parlament:
-
D66, liberal-progresist, este în creștere – până la 17 locuri față de cele 9 actuale – sub conducerea tânărului Rob Jetten. Campania se concentrează pe locuințe (cu planuri pentru construirea a 10 orașe noi) și un „beneficiu de bază individual” pentru solicitanți.
-
VVD, partidul fostului premier Mark Rutte (actual șef NATO), ar putea scădea la cel mult 16 locuri, față de cele 24 actuale. Lidera sa, Dilan Yeşilgöz, este acuzată că a dus partidul prea mult spre dreapta. Programul include reducerea taxelor pentru afaceri și reducerea ajutoarelor sociale.
-
JA21, un partid populist, conservator dur, desprins din altă formațiune de extremă dreapta (Forum pentru Democrație), profită de migrarea alegătorilor de la PVV, BBB și VVD. Ar putea obține până la 14 locuri.
În afară de VVD și PVV, celelalte două partide din fosta coaliție – BBB și NSC – sunt în declin, iar NSC riscă chiar să nu mai obțină reprezentare parlamentară.
Care sunt temele majore ale campaniei electorale din Olanda
Cele mai importante subiecte până acum sunt:
- Imigrația – cu numeroase proteste, uneori violente, împotriva centrelor de primire pentru solicitanții de azil;
- Costul vieții;
- Criza locuințelor – Olanda are un deficit de aproximativ 400.000 de locuințe.
Cum ar putea arăta noul guvern olandez
Având în vedere fragmentarea accentuată a politicii olandeze, posibilele coaliții sunt la fel de importante ca poziția obținută de fiecare partid (sau chiar mai importante, întrucât niciun partid major nu va guverna cu Wilders, care insistă că vrea să conducă un guvern minoritar).
După alegeri, parlamentarii desemnează un informateur, care caută posibile alianțe. Odată identificată o coaliție viabilă, se numește un formateur (de obicei liderul celui mai mare partid partener), care începe negocierile pentru acordul oficial de guvernare – un proces care poate dura luni întregi.
Mai multe variante sunt posibile, majoritatea implicând partide de centru-stânga și centru-dreapta moderate. Cele mai probabile combinații, potrivit site-ului CoalitionChecker, includ CDA și GL/PvdA, alături de D66 și unul sau mai multe partide mai mici, posibil inclusiv JA21.
Autorităţile olandeze avertizează alegătorii să nu întrebe inteligenţa artificială cu cine să voteze
Autoritatea olandeză pentru protecţia datelor (AP) a avertizat marţi alegătorii să nu întrebe inteligenţa artificială cu cine să voteze, deoarece vor obţine răspunsuri părtinitoare.
AP a testat patru chatboturi - "roboţi" de chat care dialoghează cu utilizatorul pe baza unei inteligenţe artificiale (AI) - şi a constatat că toate au tendinţa de a recomanda votul fie pentru stânga, fie pentru extrema dreaptă.
AI „ajunge foarte des la aceleaşi două formaţiuni, indiferent care este întrebarea sau solicitarea utilizatorului”, arată un raport al AP publicat cu numai câteva zile înaintea alegerilor din 29 octombrie. Alegătorilor li se recomandă să voteze fie cu Partidul pentru Libertate (PVV) al extremistului de dreapta Geert Wilders, fie cu GroenLinks-PvdA, alianţa dintre Stânga Verde şi Partidul Laburist condusă de Frans Timmermans, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Patru partide, printre care Apelul Creştin-Democrat (CDA) de centru-dreapta „nu sunt menţionate aproape niciodată, chiar când informaţiile introduse corespund exact cu poziţiile unuia din ele”.
AI-ul poate influența opțiunea de vot într-un mod care nu corespunde neapărat cu opinia alegătorului
Autoritatea apreciază că implicarea AI reprezintă o ameninţare pentru democraţie. Totuşi, inteligenţele artificiale nu sunt părtinitoare intenţionat: „lacunele identificate decurg din modul de funcţionare al chatboturilor cu AI”.
Monique Verdier, directoare adjunctă a AP, a declarat că, deşi chatboturile pot părea instrumente inteligente, „ca asistenţă pentru vot dau greş sistematic”. Alegătorii care se adresează unei inteligenţe artificiale pentru sfaturi politice sunt împinşi către un partid care nu corespunde neapărat cu opiniile lor. „Asta afectează direct una din bazele democraţiei: integritatea alegerilor libere şi echitabile”, a apreciat ea.
PVV este cotat cel mai bine în sondajele de opinie dinaintea scrutinului, însă avantajul său faţă de GroenLinks.PvdA şi CDA pare să se reducă. Mulţi olandezi sunt încă nehotărâţi.
Toate marile partide au exclus orice alianţă cu PVV, deci oricare partid se clasează al doilea va avea toate şansele să impună prim-ministrul.
Ştiri video recomandate
