Alegerile parlamentare de duminică din Ungaria sunt urmărite cu atenție la Moscova. Viktor Orbán este, de mult timp, cel mai apropiat aliat al președintelui rus Vladimir Putin în interiorul Uniunii Europene, iar o eventuală victorie a partidului de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, ar putea submina serios influența Kremlinului în blocul comunitar, scrie France24.
După 16 ani în care a făcut, practic, jocul Rusiei la Bruxelles, partidul lui Viktor Orbán, Fidesz, riscă să piardă puterea la alegerile de duminică, în condițiile în care contracandidatul Péter Magyar are un avans semnificativ în sondaje.
Kremlinul pare să fi dat tot ce are mai bun pentru a-și susține omul de la Budapesta. Un raport intern al serviciului de informații externe al Rusiei (SVR), dezvăluit în martie, a prezentat o strategie denumită „Gamechanger”, care includea inclusiv punerea în scenă a unei tentative de asasinat împotriva lui Orbán – menită „să modifice din temelii întreaga paradigmă a campaniei electorale”.
„Nu mai vorbim despre ingerință, ci despre complicitate”
Campania din Ungaria a fost marcată de o escaladare fără precedent a interferențelor, între care „operațiuni de influență documentate, campanii de dezinformare și informații privind activități legate de servicii de informații”, spune Edit Zgut-Przybylska, cercetătoare asociată la Institutul pentru Democrație al Universității Central-Europene din Budapesta și specialistă în regresul democratic.
Moscova a fost acuzată, de altfel, că ar fi trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” în alegeri – legați de GRU, serviciul de informații militare al Rusiei – pentru a monitoriza îndeaproape aceste operațiuni de ingerință.
În acest punct, „ceea ce vedem nu mai este ingerință, ci complicitate între guvernul ungar și Rusia”, apreciază Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria și expert în legăturile dintre Moscova și partidele de extremă dreaptă din Europa.
Șehovțov subliniază că apariția comună, la Budapesta, la începutul acestei săptămâni, a vicepreședintelui american J.D. Vance alături de Orbán reprezintă o altă încercare din partea unor „interese străine” de a influența scrutinul. Președintele american de dreapta, Donald Trump, a promis chiar că va sprijini economia Ungariei dacă Orbán va fi reales.
Interpreta lui Putin și „Calul Troian” al Moscovei
Numirea Dariei Boiarskaia – fostă interpretă a președintelui rus Vladimir Putin – în echipa de observatori care supraveghează scrutinul în numele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a stârnit critici atât din partea organizațiilor ungare pentru drepturile omului, cât și din partea europarlamentarilor.
O scrisoare deschisă, semnată săptămâna trecută de 56 de membri ai Parlamentului European, a cerut îndepărtarea acesteia din această funcție, invocând legăturile sale cu Moscova.
„Rusia are un interes clar ca Orbán să rămână la putere, pentru că Ungaria a acționat constant ca un Cal Troian al Kremlinului, lucrând împotriva deciziilor UE privind Ucraina și a sancțiunilor la adresa Rusiei”, spune Zgut-Przybylska.
Potrivit acesteia, Putin și-ar pierde „cel mai loial și de încredere” partener din interiorul Uniunii Europene – o poziție confirmată și de scurgerea, săptămâna trecută, a unei conversații în care Orbán i-ar fi spus președintelui rus că este gata să îl ajute în orice fel.
„Sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-a transmis Orbán lui Putin.
Rusia a încercat, totodată, să-l ajute pe Orbán să folosească războiul din Ucraina drept argument de campanie, „reîncadrând alegerile ca pe o alegere existențială între «Pace și stabilitate» sub Fidesz și «Haos și război» sub Tisza”, arată Zgut-Przybylska.
Însă tentativele Moscovei de a induce frică nu par să fi convins un electorat nemulțumit, care vrea ca guvernul să se ocupe mai mult de viața cotidiană – inclusiv de educație și de sistemul de sănătate.
Contracandidatul Péter Magyar, fost membru al Fidesz, care susține o politică mai pro-europeană, conduce în sondaje cu aproximativ 10 puncte procentuale.
O schimbare graduală, nu o ruptură instantă
Chiar și o victorie a partidului Tisza nu ar garanta că acesta va reuși să guverneze cu succes Ungaria, observă Șehovțov, amintind că, după 16 ani la putere, partidul lui Orbán și aliații săi s-au infiltrat adânc în instituțiile politice ale țării. Actualul premier a făcut tot ce a putut pentru ca aliații săi, instituțiile politice favorabile și organele de presă prietene să-l supraviețuiască politic.
Totuși, o victorie a lui Magyar ar putea însemna că Ungaria „va începe să se distanțeze de Rusia, chiar dacă influența rusă nu va dispărea peste noapte”, spune Zgut-Przybylska. Dimpotrivă, influența Moscovei ar putea chiar să crească, pentru că Kremlinul ar putea să „lucreze activ” la slăbirea unui eventual guvern ungar care ar dori să-și normalizeze relațiile cu UE.
„Vor exista, desigur, uriașe încercări ale rușilor de a-l submina pe Magyar”, confirmă și Șehovțov, care adaugă că Moscova se poate aștepta și la sprijin continuu din partea lui Orbán, de pe pozițiile din interiorul Ungariei.
Rusia mai are, de altfel, aliați în Europa și dincolo de Ungaria – în special în Slovacia condusă de prim-ministrul de dreapta Robert Fico –, care ar putea continua să submineze politicile pro-Ucraina și pro-Uniune Europeană.
Slovacia ar fi însă un înlocuitor mai slab al Ungariei ca partener al Rusiei, fiind mai integrată în sistemul european și având, prin urmare, o marjă de manevră mai redusă.
„Slovacia face parte din zona euro, [astfel încât] Fico are mai multe constrângeri în sistemul decizional al UE și este mai puțin izolat decât Ungaria”, explică Zgut-Przybylska.
„Putin este cu totul nervos” cu privire la scrutinul din Ungaria
Chiar și în cazul unei victorii a lui Magyar, Rusia s-ar putea baza, în continuare, pe un anumit sprijin din partea Ungariei. Deși liderul Tisza a promis o abordare mai sceptică față de Moscova, este puțin probabil să rupă complet legăturile cu aceasta.
„Nu este bine pentru Rusia, dar nici nu este o catastrofă completă pentru ei”, apreciază Michael Toomey, specialist în populism în Europa Centrală la Universitatea din Glasgow, analizând scenariul unei victorii a lui Magyar.
Slovacia și Ungaria au insistat să păstreze accesul la petrolul și gazele ieftine rusești, opunându-se sau chiar blocând sancțiunile împotriva Moscovei. Potrivit informațiilor apărute în presă, și Péter Magyar ar dori să asigure accesul Ungariei la resursele energetice rusești.
„Există numeroase motive structurale pentru care Ungaria vrea să continue să aibă acces la petrolul și gazele rusești”, notează Toomey. Prin urmare, deși Magyar este mai probabil decât Orbán să susțină Ucraina – și va fi „un spin mai puțin enervant pentru UE” –, asta nu înseamnă neapărat că se va alinia întotdeauna cu linia comunitară.
Deși UE a solicitat tuturor statelor membre să pună capăt dependenței de energia rusească până în 2027, Magyar a precizat deja că Ungaria nu va putea face acest lucru înainte de 2035.
Nimeni nu se așteaptă ca Budapesta să rupă legăturile cu Moscova, spune Șehovțov. Ceea ce se așteaptă, adaugă el, este ca Ungaria „să fie un membru responsabil al Uniunii Europene și să urmeze linia UE în raport cu Rusia”.
Iar o ruptură reală față de Moscova nu poate avea loc, în opinia expertului, decât dacă Tisza va obține o majoritate confortabilă în scrutinul de duminică – singurul scenariu în care partidul ar putea forma guvernul fără a face compromisuri ideologice importante.
Dacă Magyar va câștiga, dar fără o astfel de majoritate, spune Șehovțov, „va avea de dus o bătălie extrem de grea, în pantă”.