Canada trece la represalii în războiul comercial cu Statele Unite. Guvernul de la Ottawa a anunţat, marţi, că de pe 8 septembrie va aplica suprataxe vamale între 15% şi 50% pentru o gamă largă de produse americane, deblocând totodată 4,6 miliarde de euro pentru sectoarele lovite de conflictul dintre cei doi foşti aliaţi, relatează AFP, citată de Agerpres.
Măsurile, schiţate în linii mari de premierul Mark Carney încă de sâmbătă, vizează oţelul şi produsele lactate, dar şi agricultura, industria hârtiei, electronicele şi electrocasnicele. Valoarea lor va oglindi „aproape dolar la dolar” suprataxele americane care apasă asupra Canadei începând de sâmbătă.
Ripostă intră în vigoare pe 8 septembrie, la ora 00:01. Ţara este „unită în răspunsul său” în faţa acestei „provocări fără precedent”, a declarat ministrul finanţelor, Francois-Philippe Champagne.
Decizia de a rupe negocierile comerciale cu Washingtonul a fost luată vineri de Carney, care a respins condiţiile considerate „nedrepte”. Este un pariu cu miză economică ridicată, întrucât Statele Unite rămân, detaşat, principalul partener comercial al Canadei, absorbind 70% din exporturile acesteia.
Pentru a traversa „aceste vremuri dificile”, executivul a prezentat marţi şi un pachet de sprijin. În total, 7,5 miliarde de dolari canadieni (4,6 miliarde de euro) vor merge către susţinerea financiară a firmelor, întărirea indemnizaţiilor de şomaj şi crearea unui „Fond de diversificare pentru o Canadă puternică”, menit să ajute sectoarele afectate să găsească noi pieţe.
De partea sa, Washingtonul aplică din weekend suprataxe punitive pe circa 20 de miliarde de dolari de importuri canadiene, printre care cimentul, alcoolul şi crosele de hochei.
Iniţial programate pentru 19 august, ele fuseseră amânate trei zile de Donald Trump, în aşteptarea unui acord care părea la îndemână, înainte ca premierul canadian să abandoneze discuţiile.
Tensiunile au urcat şi mai mult luni, când preşedintele american a anunţat că taxele pe automobilele şi oţelul canadian vor sări la 50% de la 1 ianuarie.
Cea mai mare parte a oţelului canadian ajuns în SUA e deja taxată la acest nivel, însă Washingtonul lăsase să se înţeleagă că ar putea reduce tariful în cazul unui acord.
Marţi dimineaţă, Trump – convins că vecinul de la nord profită de ani buni de generozitatea americană, comercial şi militar – a adăugat că se gândeşte „serios să schimbe numele Lacului Ontario în Lacul America”, pentru că „nu ne aşteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”, provincia bogată unde industria auto e deosebit de puternică.
La baza rupturii stă un subiect politic delicat într-o ţară bilingvă: limba franceză. Potrivit Ottawa, proiectul de acord ar fi ştirbit subvenţiile pentru cultura francofonă, prezenţa media francofone online şi obligaţia etichetării bilingve a produselor comercializate în Canada.
Trump a respins acuzaţiile.
„Niciodată nu mă voi amesteca în treburile canadienilor francofoni”, a declarat el marţi, negând orice ingerinţă şi calificând drept „minciună”, pe reţeaua sa Truth Social, afirmaţiile lui Carney.
