China își dezvoltă în liniște propriile alternative de transport pentru a exporta mărfuri spre Europa, fără să mai depindă de rutele maritime din Marea Chinei de Sud – zonă unde tensiunile cu Statele Unite și aliații săi sunt tot mai mari.
Orașul montan Chongqing a devenit punctul central al acestei noi infrastructuri comerciale, văzut de analiști ca un posibil „Canal Suez pe uscat”, datorită rolului său de hub logistic și de producție, scrie Euronews.
Chongqing, noul nod logistic al Asiei
Conform South China Morning Post, Chongqing s-a transformat rapid într-un pivot strategic al rețelei comerciale chineze, iar succesul modelului ar putea încuraja Beijingul să investească în proiecte similare în vestul țării.
Zilnic, orașul gestionează sute de transporturi care leagă țări din Asia de Sud-Est, precum Vietnam și Singapore, de Europa – inclusiv Germania și Polonia – prin trenuri de marfă de mare viteză.
Avantajul major este timpul de livrare: traseele terestre sunt cu 10–20 de zile mai rapide decât transportul maritim clasic și reduc semnificativ complicațiile vamale.
Lansarea trenului rapid ASEAN în 2023 a scurtat timpul de transport între Hanoi și Chongqing la numai cinci zile, de unde marfa ajunge în Europa în mai puțin de două săptămâni.
Chongqing nu este doar un nod de tranzit, ci și un centru industrial uriaș: produce o treime din laptopurile lumii, are o bază majoră pentru mașini electrice și este punct de export pentru un sfert din autoturismele chinezești.
Dincolo de logistică: un calcul geopolitic
Pentru mulți observatori, planurile Beijingului nu țin doar de eficiență economică, ci și de strategie geopolitică. Războiul comercial cu Statele Unite sub administrația Donald Trump a arătat cât de vulnerabilă este China dacă depinde de rutele maritime controlate de Occident – precum Canalul Suez, Strâmtoarea Hormuz sau Strâmtoarea Malacca.
Pandemia de coronavirus a accentuat aceste riscuri, scoțând la iveală fragilitatea lanțurilor maritime de aprovizionare.
În plus, războiul din Ucraina și sechestrarea unor transporturi chinezești în 2023 au făcut tranzitul prin Rusia mai riscant, deși comerțul bilateral a ajuns la 240 de miliarde de euro în 2024.
Drept urmare, Beijingul presează pentru dezvoltarea așa-numitului „Coridor Mijlociu”, care ar trece prin Kazahstan și Marea Caspică, evitând atât Rusia, cât și strâmtorile maritime controlate de aliații SUA.
Totodată, ambițiile Chinei nu sunt lipsite de probleme: întârzieri vamale, costuri ridicate, infrastructură deficitară și dificultăți financiare. În plus, multe dintre rutele construite în cadrul inițiativei „Belt and Road” s-au bazat pe subvenții de stat pentru a fi viabile pentru exportatori.
Ştiri video recomandate
