Decizia lui Donald Trump de a implementa excepții de la taxele vamale ostile impuse Chinei reprezintă o primă înfrângere majoră a Statelor Unite în războiul comercial pe care l-au deschis împotriva Chinei și împotriva întregii lumi și arată că astfel de tactici nu sunt sustenabile pe termen lung, relatează BBC.
Într-un timid mesaj de sâmbătă, administrația americană, până acum extrem de radicală în discurs și în politica comercială, a anunțat mai multe tipuri de produse – electronice și piese de electronice – vor fi exceptate de la tarifele ostile uriașe impuse Chinei.
Codul „8516.13.00.00” nu înseamnă mare lucru pentru majoritatea lumii, însă pentru vameșii americani el a fost un semnal direct al faptului că smartphone-urile nu vor mai fi taxate suplimentar, alături de alte dispozitive electronice și componente, inclusiv semiconductoare, panouri fotovoltaice sau carduri de memorie.
În contextul în care Howard Lutnick, secretarul comerțului al lui Trump, spunea doar cu câteva zile în urmă că scopul tarifelor ostile impuse de administrația americană e acela de a aduce înapoi în SUA producția de Iphone-uri, această decizie este o revenire spectaculoasă a administrației asupra propriilor politici.
SUA a exceptat, practic, cel mai mare export chinezesc de la tarife, fără să o anunțe public explicit. E important de luat în considerarece s-ar fi întâmplat în absența acestei scutiri.
Efectul unui tarif de 125% împotriva fabricii Apple din Zhengzou din estul Chinei, ar fi început să devină extrem de vizibil în magazinele Apple din America în doar câteva săptămâni. Ar fi fost un șoc masiv pentru consumatorii americani.
Conform Counterpoint, o companie care face cercetări de piață la nivel global, aproximativ 80% dintre dispozitivele Iphone produse în China au ca destinație piața americană.
Profitul Apple la vânzarea acestora este în jurul cifrei de 40-60%, astfel că dacă tarifele ar fi rămas în vigoare, prețurile telefoanelor ar fi ajuns aproape de 2.000 de dolari. O opțiune pentru companie ar fi fost să răspândească costurile pe toate produsele lor, iar asta ar fi însemnat că toți consumatorii, nu doar cei americani, să chite costul tarifelor lui Trump.
O foarte publică și evidentă schimbare de preț a dispozitivelor Iphone a fost evitată, însă ar putea încă să aibă loc dacă tarifele anterioare de 20% rămân în vigoare.
Tim Cook, directorul executiv al Apple este un personaj cheie în toată această epopee comercială. El ar putea fi cel care să deschidă o conversație între Trump și Xi pe tema tarifelor și nu ar fi o predicție deplasată să credem că o pace comercială SUA-China ar putea fi obținută cu ajutorul lui.
„Arta retragerii” a lui Donald Trump
Casa Albă a început să apese cu putere pedala retragerii – informațiile recente din anturajul lui Trump arată că Pete Navarro, consilierul pe comerț al președintelui ar fi fost marginalizat și că secretarul trezoreriei, Scott Bessent este personajul-cheie, acum, în Casa Albă a lui Trump.
Navarro, un personaj extrem de controversat, este autorul infamei ecuații care a generat așa-zisele „tarife reciproce” ale administrației americane – în fapt, o ecuație lipsită de sens care ia în calcul deficitul de balanță comercială între țări ca rată tarifară.
Bessent conduce de acum negocierile cu partenerii comerciali ai SUA și încearcă să obțină rapid acorduri pentru a evita reintrarea în vigoare a tarifelor peste 90 de zile.
Rămâne, totuși, o mare întrebare după zece zile de haos – care este stimulentul pe care îl au acum țările să mai ofere ceva Statelor Unite? Administrația Trump s-a pus clar singură într-o poziție dificilă, arătând că s-a speriat de potențiala prăbușire a pieței obligațiunilor.
Pentru a opri creșterea dobânzilor pe obligațiuni până la 5%, SUA are mai multă nevoie de aceste acorduri comerciale decât alte țări.
Inclusiv acest val de scutiri hotărâte de guvernul SUA reprezintă o revenire spectaculoasă a unei administrații care până acum avea o retorică extrem de dură la adresa partenerilor săi comerciali.
Puțin sub un sfert din exporturile totale ale Chinei se află acum sub scutiri de la tarifele de 125%, conform Capital Economic.
Ştiri video recomandate
