Tot mai multe state caută soluții pentru a ține în frâu costul vieții – instrumente practice prin care să stabilizeze inflația și să-și sprijine cetățenii atunci când economia o ia razna, scrie Independent.
Războiul SUA și Israelului cu Iranul a zguduit economia globală, iar prognozele care anunță o inflație asemănătoare celei din pandemie sunt tot mai greu de ignorat. În multe țări, presiunea se simte deja: oamenii abia mai fac față cheltuielilor de bază.
În timpul pandemiei și după, guverne de toate culorile politice au încercat să-și protejeze cetățenii de scumpiri prin controlul prețurilor. Spania și Mexic au făcut-o de pe poziții de stânga. Grecia, de pe poziții de dreapta.
Au fost răspunsuri la presiunea inflației, la bugetele tot mai subțiri ale gospodăriilor și la nesiguranța în care ajunseseră să trăiască oameni mulți și foarte diferiți.
Dintre toate aceste experimente, „coșul gospodăriei” din Grecia se remarcă printr-o încercare amănunțită de a ține produsele esențiale la prețuri suportabile. Cum se prefigurează o nouă spirală a scumpirilor, cazul grecesc merită privit mai atent.
Grecia a intrat în perioada inflaționistă (2021–2022) cu unele dintre cele mai mici salarii din Europa. Salariul mediu de acolo este și astăzi cam o treime din cel german. Când inflația a urcat la 10–12% în 2022, alimentele, lactatele și produsele de bază pentru casă s-au scumpit rapid.
În noiembrie 2022, guvernul de centru-dreapta Noua Democrație a introdus „coșul gospodăriei”. Marile lanțuri de supermarketuri au fost obligate să țină prețuri mici la peste 50 de categorii de produse esențiale: pâine, paste, orez, lactate, produse de curățenie, mâncare pentru bebeluși. În magazine, aceste produse erau marcate vizibil, iar lista se actualiza săptămânal.
Anunțat la început ca o măsură temporară, programul a fost prelungit de mai multe ori, pe măsură ce inflația nu dădea semne de oboseală – cel mai recent, din cauza scumpirilor provocate de conflicte. A ajuns să fie una dintre piesele centrale ale strategiei prin care Grecia încearcă să țină sub control costul vieții, alături de alte măsuri, cum ar fi plafonarea profiturilor în sectorul carburanților.
Un sistem construit pe transparență
Ce face modelul grecesc diferit este combinația dintre reglementare și accesul consumatorilor la informație, printr-o platformă digitală. Marile lanțuri de supermarketuri sunt obligate să publice online prețurile produselor din coș.
Odată trecut pe listă, prețul unui produs nu mai poate crește timp de șapte zile – dar poate scădea oricând. Comercianții care nu respectă regula riscă amenzi de până la 5 milioane de euro. Pe deasupra, supermarketurile sunt obligate să predea autorităților și listele de prețuri ale furnizorilor, ca să se vadă clar unde apar adaosurile comerciale.
Platforma le permite cumpărătorilor să compare prețurile între magazine și să afle unde găsesc anumite produse. Cumpărăturile se fac însă doar fizic, în magazin – programul rămâne, deci, axat pe comerțul tradițional, dar câștigă în transparență.
Dincolo de coșul propriu-zis, în 2025, ministerul grec al dezvoltării a convenit cu comercianții reduceri de preț de 8% în medie la 2.000 de produse. Iar marjele de profit la produsele esențiale au fost plafonate la nivelul din 2021. Inspectorii fac controale periodice, ca să se asigure că lucrurile sunt respectate.
Scăderile de preț au fost vizibile în multe categorii. La cele 56 de produse pentru micul dejun și cereale, prețurile au scăzut cu până la 23%. La 34 de sortimente de brânzeturi, reducerile au fost între 5 și 35%. La trei sortimente de carne proaspătă, scăderea a fost între 5 și 7%. Uleiurile și grăsimile s-au ieftinit cu 5–16%, pastele cu 3–5%, iar dulciurile și ciocolata cu 3–17%.
Coșul s-a extins treptat: au intrat în el și leguminoasele, carnea de pasăre proaspătă, bucățile de carne, laptele, brânza. Guvernul grec a introdus și „coșuri tematice”, de scurtă durată, în perioadele cu cerere mare – coșurile de Crăciun și de Paște au inclus carne de miel, de ied, de curcan și ouă de ciocolată, ca să țină sub control cheltuielile de sărbători.
Controlul prețurilor rămâne, pentru unii, un subiect controversat. Comercianții din Grecia au reclamat că sistemul e nedrept și că nu pot duce singuri costurile.
Și totuși, în Grecia, supermarketurile au acceptat marje mai mici la produsele cu preț plafonat. Au răspuns cu războaie ale prețurilor, ca să atragă clienți și să câștige cotă de piață, și au scos pe rafturi mărci proprii cu prețuri competitive. Una dintre consecințe: coșul alimentar al grecilor este astăzi printre cele mai ieftine din UE.
În Marea Britanie, în plină pandemie, unii mari comercianți au mărit prețurile peste rata inflației – și și-au dublat profiturile între 2019 și 2021–2022. În asemenea condiții, mulți cred că e firesc să li se ceară și lor să pună umărul la ieșirea din criza costului vieții.
Așa că, deși măsurile de control al prețurilor nu sunt pe placul retailerilor și al altor sectoare, ele se răspândesc. Tot mai multe state caută soluții ca să țină în frâu costul vieții – instrumente practice prin care să stabilizeze inflația și să-și sprijine cetățenii când economia o ia razna.
Experiența Greciei arată că astfel de măsuri pot fi bine puse la punct, transparente și aplicabile. Și mai arată ceva: controlul prețurilor nu este apanajul unei singure tabere politice. La el au apelat guverne din tot spectrul ideologic, când s-au trezit față în față cu inflația.
În timp ce Marea Britanie se pregătește pentru noi turbulențe economice, alimentate de conflicte și de prețurile imprevizibile la energie, „coșul familiei” din Grecia oferă un model care merită privit cu atenție. Nu este o soluție completă la inflația mare – așa ceva nu există –, dar arată cum poate interveni un guvern ca să mai ușureze poverile gospodăriilor, fără să piardă din ochi piețele esențiale.
Un partid politic care ar avea curajul să propună măsuri capabile să aducă o ușurare imediată celor strânși cu ușa ar putea găsi un ecou pe măsură – într-un moment în care mulți oameni nu și-au revenit nici acum după criza trecută a costului vieții.