Etiopia a anunțat că a finalizat construcția unui mega-baraj pe Nil, proiect care a fost mult timp o sursă de tensiune cu Egiptul și Sudanul, scrie BBC. De altfel, Egiptul a acuzat deja Etiopia de acțiuni 'unilaterale', după ce Addis Abeba a anunțat că mega-barajul său va fi inaugurat oficial în septembrie.
Marele Baraj al Renașterii (GERD), lansat în 2011 cu un buget de patru miliarde de dolari, este cel mai mare proiect hidroelectric din Africa, având o lățime de 1,8 kilometri și o înălțime de 145 de metri. Cu un buget de 4 miliarde de dolari (2,9 miliarde lire sterline), barajul este cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa și un motiv de mare mândrie pentru etiopieni.
Pentru Etiopia, barajul este esențial pentru a-și acoperi nevoile energetice, însă Egiptul și Sudanul îl percep ca o amenințare la adresa alimentării lor cu apă din Nil.
Într-o declarație privind finalizarea proiectului, premierul Abiy Ahmed a încercat să-și liniștească vecinii. „Către vecinii noștri din aval – Egipt și Sudan – mesajul nostru este clar: Barajul Renașterii nu este o amenințare, ci o oportunitate comună”, a declarat acesta.
„Egiptul respinge categoric orice încercare de a realiza dezvoltarea Etiopiei în detrimentul drepturilor țărilor din aval', a declarat joi ministrul egiptean al resurselor de apă, Hani Sewilam, în cursul unei întâlniri cu diplomați. Egiptul „respinge ferm continuarea de către Etiopia a politicii faptului împlinit prin măsuri unilaterale privind Nilul”, a adăugat el, acuzând Addis Abeba că preferă „fuga și retragerea” în locul negocierilor autentice.
Cairo a acuzat în repetate rânduri Etiopia că încalcă dreptul internațional și ignoră anii de discuții vizând să garanteze un acord privind modul în care barajul ar trebui umplut și exploatat.
Președintele american Donald Trump spunea în 2020 că Egiptul amenințase că va „arunca în aer” barajul – cunoscut oficial sub numele de Marele Baraj al Renașterii Etiopiene (GERD).
Într-un gest conciliator, Abiy a anunțat că atât Egiptul, cât și Sudanul vor fi invitați la inaugurarea oficială a barajului, care va avea loc în septembrie. „Credem în progresul comun, în energia comună și în apa comună”, a adăugat el.
Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, și liderul militar al Sudanului, Abdel Fattah al-Burhan, s-au întâlnit la începutul acestei săptămâni și „și-au exprimat opoziția față de orice măsuri unilaterale în bazinul Nilului”, relatează agenția de presă AFP.
Cu o lungime de peste o milă și o înălțime de 145 de metri, barajul este situat pe afluentul Nilului Albastru, în regiunile muntoase din nordul Etiopiei, de unde provin aproximativ 85% din apele Nilului.
Etiopia dorește ca barajul să producă energia electrică de care are urgentă nevoie, în condițiile în care aproximativ 60% din populația sa nu are acces la electricitate.
Egiptul se bazează aproape în totalitate pe apele Nilului pentru alimentarea cu apă potabilă și se teme că debitul acestuia ar putea fi afectat. Potrivit autorităților egiptene, chiar și o reducere cu 2% a volumului de apă primit din Nil ar putea duce la pierderea a 200.000 de acri de teren irigat.
Și Sudanul depinde în mare măsură de apele Nilului și împărtășește îngrijorările Egiptului. Abiy a afirmat că Etiopia este „dispusă să colaboreze constructiv” cu cele două țări. Totuși, discuțiile anterioare nu au reușit să ducă la o rezolvare a divergențelor.