China își dezvoltă arsenalul de focoase nucleare într-un ritm mai rapid decât oricare altă țară din lume, potrivit unui raport publicat recent. Dacă ritmul actual de creștere se menține, China ar putea ajunge la 1.500 de focoase nucleare până în 2035, scrie The Guardian.
Un raport lansat luni de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) estimează că Beijingul deține în prezent cel puțin 600 de focoase nucleare, cu aproximativ 100 de unități adăugate anual începând din 2023.
În cadrul unei conferințe de presă organizate luni de Ministerul chinez de Externe, purtătorul de cuvânt Guo Jiakun a refuzat să comenteze raportul, dar a declarat: „China a respectat întotdeauna o strategie nucleară bazată pe autoapărare, menținând forțele sale nucleare la nivelul minim necesar pentru securitatea națională și nu a participat la o cursă a înarmării”.
Guo a subliniat că politica nucleară a Chinei se bazează pe principiul de „neutilizare a armelor nucleare ca primă opțiune” și că Beijingul nu va folosi și nici nu va amenința cu folosirea armelor nucleare împotriva statelor care nu dețin astfel de arme.
„China va continua să se angajeze ferm în apărarea intereselor sale legitime de securitate și în menținerea păcii și stabilității mondiale”, a adăugat el.
Dacă ritmul actual de creștere se menține, China ar putea ajunge la 1.500 de focoase nucleare până în 2035 – un număr aproape egal cu cel al armelor nucleare pe care Statele Unite și Rusia le au în prezent pregătite pentru utilizare rapidă.
Totuși, inventarul total al SUA și Rusiei, care include atât armele pregătite pentru utilizare cât și focoasele depozitate sau retrase, sunt mult mai mari. Potrivit raportului SIPRI, Rusia deține 5.459 de focoase, iar SUA – 5.177. Împreună, cele două țări dețin aproximativ 90% din arsenalul nuclear mondial.
Anul trecut, SUA au aprobat o nouă strategie nucleară axată pe amenințarea reprezentată de China.
Se estimează că Beijingul are 24 de focoase nucleare deja montate pe rachete sau amplasate în baze cu forțe operaționale, ceea ce înseamnă că acestea pot fi desfășurate într-un timp foarte scurt.
Președintele Xi Jinping a extins arsenalul nuclear al Chinei mai rapid decât oricare dintre liderii anteriori lui. Lideri precum Deng Xiaoping susțineau în trecut că țării îi sunt suficiente rezerve modeste pentru a descuraja potențialii adversari.
Capacitățile nucleare ale Chinei reprezintă o preocupare deosebită pentru Taiwan, insula autonomă pe care Beijingul o revendică drept parte a teritoriului său. China și-a reafirmat intenția de a „unifica” Taiwanul cu Republica Populară Chineză, inclusiv prin forță, dacă va fi necesar. Unii cercetători chinezi susțin că un arsenal nuclear puternic poate descuraja intervenția unor terți într-un conflict, iar amenințarea unei intervenții americane în sprijinul Taiwanului este unul dintre motivele pentru care un război nu a izbucnit până acum.
Autorii raportului observă că numărul focoaselor dezafectate anual este în scădere, în timp ce ritmul desfășurării de noi arme nucleare este în creștere.
Hans M. Kristensen, cercetător asociat senior la SIPRI, a declarat: „Epoca reducerii numărului de arme nucleare la nivel global, care a început după încheierea războiului rece, se apropie de sfârșit”.
Sute de facilități pentru rachete balistice intercontinentale (ICBM), arme cu rază lungă de acțiune folosite pentru lansarea focoaselor nucleare, sunt în construcție în câmpurile deșertice din nordul Chinei. Potrivit raportului, trei regiuni muntoase din estul țării adăpostesc, de asemenea, silozuri ICBM.
Ştiri video recomandate
