Statele Unite și China au convenit asupra unui cadru pentru implementarea armistițiului comercial, au declarat miercuri oficiali de ambele părți, după două zile de discuții la Londra, care au avut loc cu scopul să detensioneze relațiile și să relaxeze restricțiile la export care amenințau să perturbe producția globală, scrie CNN.
Negociatorii americani și chinezi au convenit „în principiu” asupra unui cadru pentru cum să pună în aplicare consensul atins în timpul rundei precedente de discuții de la Geneva din luna trecută și convorbirea telefonică dintre liderii celor două țări săptămâna trecută, a declarat negociatorul chinez pentru comerț Li Chenggang reporterilor la Londra, potrivit postului de stat chinez CGTN.
Oficialii de ambele părți vor prezenta acum propunerea liderilor lor spre aprobare, a spus secretarul american pentru Comerț Howard Lutnick reporterilor într-o conferință separată la Londra, conform Reuters. „Dacă aceasta va fi aprobată, vom implementa cadrul”, a adăugat el.
Deși nicio parte nu a dezvăluit detalii specifice ale acordului, Lutnick a indicat că ambele părți au convenit să renunțe la controalele la export asupra bunurilor și tehnologiilor esențiale pentru cealaltă parte.
Restricțiile impuse de China asupra exporturilor de minerale rare către SUA vor fi soluționate ca parte „fundamentală” a acordului-cadru, a afirmat Lutnick, potrivit Reuters.
„De asemenea, au fost o serie de măsuri impuse de Statele Unite ale Americii atunci când acele pământuri rare nu erau livrate”, a adăugat el. „Ar trebui să vă așteptați ca acestea să fie ridicate, într-un fel așa cum a spus președintele Trump: ‘În mod echilibrat.’”
Iritată de ceea ce a perceput drept retragerea Beijingului de la angajamentul făcut la Geneva de a relaxa exporturile de pământuri rare, SUA au restricționat vânzările de software de proiectare a cipurilor către China și au promis să „anuleze agresiv” vizele studenților chinezi.
Kevin Hassett, directorul Consiliului Național Economic, a declarat luni pentru CNBC că administrația Trump ar putea fi deschisă să relaxeze restricțiile asupra unor microcipuri pe care China le consideră critice pentru sectorul său de producție. SUA vor menține, însă, restricțiile asupra cipurilor „foarte, foarte avansate” produse de Nvidia, capabile să alimenteze sisteme de inteligență artificială, a adăugat el.
Controalele la exporturi trec în prim-plan
Cea mai recentă rundă de discuții, găzduită la Lancaster House din centrul Londrei, a subliniat rolul central pe care îl au controalele la export în războiul comercial dintre cele mai mari economii ale lumii. De asemenea, a evidențiat rolul puternic pe care îl deține Beijing datorită dominației sale asupra lanțului de aprovizionare cu pământuri rare – și disponibilitatea tot mai mare de a-l utiliza pentru a determina SUA să relaxeze restricțiile la export asupra Chinei.
Mineralele din pământuri rare și magneții fabricați din acestea sunt esențiale de la automobile până la avioane de luptă, iar China deține aproape monopolul asupra acestor materiale, critice pentru industriile și apărarea americană.
În urma mult-așteptatei convorbiri telefonice de săptămâna trecută, Trump a declarat că Xi a fost de acord să reactiveze fluxul de minerale și magneți din pământuri rare, deși nu a oferit detalii despre viteza sau volumul materialelor ce urmau să fie eliberate.
Începând de la începutul lunii aprilie, când Beijingul a impus noi reguli de licențiere pentru anumite minerale ca răspuns la tarifele lui Trump, exporturile chinezești de pământuri rare către exterior au scăzut drastic, amenințând industrii la nivel global, de la electronice și apărare până la energie și industria auto.
În ultima lună, Trump a impus măsuri punitive împotriva Beijingului, inclusiv restricții la vânzările de tehnologie către China și amenințarea de a anula vizele studenților chinezi, ca urmare a convingerii că Beijingul nu și-a respectat angajamentele luate la Geneva, au declarat oficiali ai administrației pentru CNN în mai. Măsurile includ, de asemenea, interzicerea companiilor americane de a vinde Chinei software utilizat pentru proiectarea semiconductoarelor. Casa Albă a avertizat suplimentar companiile americane să nu utilizeze cipuri de inteligență artificială produse de campionul tehnologic național al Chinei, Huawei. Aceste măsuri au provocat reacții adverse în China, care consideră deciziile Washingtonului drept încălcări ale consensului de la Geneva.
SUA și China au convenit în orașul elvețian pe 12 mai să suspende temporar tarifele împovărătoare și să folosească o perioadă de 90 de zile pentru a negocia un acord mai amplu care să abordeze dezechilibrul comercial. Însă, în ciuda acestei răgazuri, exporturile Chinei către SUA au înregistrat o scădere abruptă de 34,5% în mai, conform datelor vamale chineze, iar agravarea tensiunilor a impus o nouă rundă de discuții.
„Progresele realizate în cadrul acestei runde de discuții de la Londra contribuie la consolidarea încrederii dintre China și Statele Unite, promovând dezvoltarea stabilă și sănătoasă a relațiilor economice și comerciale dintre cele două țări”, a declarat miercuri Li, principalul negociator comercial internațional al Chinei și vice-ministru al comerțului, potrivit CGTN.
Punct critic în domeniul semiconductori
Deși accesul SUA la pământurile rare nu fusese o sursă de tensiune până de curând, conflictul privind tehnologia avansată a mocnit de ceva vreme. În ultimii ani, Washingtonul a intensificat eforturile de a restricționa accesul Chinei la tehnologiile legate de cipuri, urmărind să împiedice Beijingul să utilizeze inovații americane pentru a-și consolida capacitățile militare și cele de inteligență artificială.
În primul său mandat, Trump a impus restricții țintite asupra unor companii precum Huawei, inclusiv limitări ale vânzărilor de cipuri către acestea. În 2022, președintele Joe Biden a intensificat aceste eforturi, restrângând vânzarea de semiconductori avansați către China, din motive de securitate, temându-se că ar putea alimenta capacitățile militare ale acesteia. Ulterior, controalele au fost extinse pentru a include restricții la vânzarea de echipamente de fabricare a cipurilor, a cipurilor de memorie cu lățime de bandă înaltă și chiar a produselor fabricate în afara SUA folosind tehnologie americană, pentru a limita progresul tehnologic al Chinei.
Restricțiile tot mai numeroase au exercitat o presiune considerabilă asupra sectoarelor strategice pe care Xi le-a prioritizat, inclusiv semiconductoarele și inteligența artificială.
În ultimii ani, totuși, Huawei, gigantul chinez în telecomunicații și electronică, a revenit spectaculos ca un campion național, Beijingul mizând pe companie pentru a conduce inovația în aceste sectoare. Deși restricțiile americane i-au afectat inițial grav afacerea cu smartphone-uri, compania a înregistrat o revenire uluitoare în 2023, lansând un telefon alimentat de cipuri avansate, tehnologie pe care Washingtonul credea că a blocat-o. Lansarea smartphone-ului Mate 60 în 2023 a declanșat chiar și anchete din partea guvernului SUA.
Într-un interviu rar acordat marți, Ren Zhenfei, fondatorul Huawei, a minimalizat impactul restricțiilor tehnologice impuse de SUA asupra Chinei și Huawei, recunoscând totuși că tehnologia de cipuri a companiei rămâne o generație în urma tehnologiei americane. „Statele Unite și-au exagerat capacitățile Huawei. Nu suntem atât de avansați încă”, a declarat el pentru People’s Daily, ziar controlat de Partidul Comunist Chinez.
El a adăugat însă că nevoile actuale ale Chinei pot fi satisfăcute prin gruparea microcipurilor, o abordare denumită în industrie împachetare (packaging) sau stivuire (stacking). „De fapt, nu este nevoie să ne îngrijorăm în privința problemelor legate de cipuri. Prin utilizarea unor metode precum stacking și clustering, rezultatele de calcul sunt comparabile cu cele de ultimă generație”, a afirmat el.