Liderii celor 27 de state din Uniunea Europeană au dezbătut, miercuri, la Copenhaga, implementarea "Drone Wall", zidul anti-drone ruseşti. CNN a explicat că inițiativa „zidul dronelor” nu ar fi un zid fizic, ci o rețea stratificată de sisteme de detectare și interceptare, bazându-se pe capacitățile anti-drone ale fiecărui membru al UE.
Comisia, alături de Uniunea Europeană, lucrează la elaborarea unei „Foi de parcurs pentru pregătirea de apărare”, a declarat o sursă pentru CNN. Foaia de parcurs va include patru proiecte de apărare, inclusiv zidul împotriva dronelor.
Ideea a fost anunțată în contextul în care mai multe țări europene au raportat incursiuni în spațiul lor aerian, majoritatea îndreptând degetul spre Rusia. Kremlinul neagă implicarea.
„Europa trebuie să ofere un răspuns puternic și unit la incursiunile Rusiei cu drone la frontierele noastre”, a declarat marți Ursula von der Leyen.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat la începutul acestei săptămâni că dezvoltarea unui zid al dronelor ar putea dura cel puțin trei sau patru ani.
Însă prim-ministrul Letoniei, Evika Silina, a declarat miercuri, la Copenhaga, că ar putea dura mult mai puțin timp. „Nu avem nevoie de trei ani și cred că putem face acest lucru într-un timp mult mai scurt”, a spus ea.
Conceptul nu e nou
Deși un zid cu drone ar putea într-adevăr ajuta la acoperirea „găurii căscate” prezente în prezent în apărarea aeriană a NATO, conceptul său nu este neapărat nou, a declarat miercuri pentru CNN Rafael Loss, cercetător în politici publice în apărare, securitate și tehnologie la think tank-ul European Council on External Relations.
Un proiect numit Inițiativa European Sky Shield (ESSI), care vizează consolidarea apărării aeriene și antirachetă europene, este în lucru de ani de zile, a subliniat Loss. În ciuda acestui fapt, există încă o serie de modalități prin care zidul cu drone ar putea ajuta țările NATO și ale Uniunii Europene.
Prin extinderea rețelei de senzori de-a lungul flancului estic al NATO, țările vor putea identifica și urmări mai eficient potențialele incursiuni ale dronelor, a sugerat Loss.
„Anterior, apărarea aeriană a NATO era pusă în fața amenințărilor aeriene rapide - rachete de aviație, rachete balistice, rachete de croazieră, rachete hipersonice... dar nu în mod specific împotriva dronelor”, a spus el. „Acest lucru se schimbă încet, ca urmare a ceea ce vedem în Ucraina.”
Ar putea elimina sisteme de apărare mai scumpe
Interceptarea anti-drone ar putea fi, de asemenea, dezvoltată în continuare, a sugerat expertul în politici, țările renunțând la combaterea dronelor cu sisteme de apărare scumpe, precum Patriots, și încorporând în schimb metode de război electronic mai ieftine, inclusiv bruiajul, falsificarea sau perturbarea semnalelor electronice pe care dronele se bazează pentru a funcționa.
Întrucât dronele sunt mici, ieftine și capabile să provoace daune semnificative, acestea pot reprezenta o amenințare disproporționată pentru țările împotriva cărora sunt atacate. Pe lângă faptul că pot provoca daune fizice, dronele pot fi folosite pentru supraveghere și prezintă, de asemenea, riscul de coliziune cu aeronavele în timp ce se află în aer.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că un zid al dronelor este o „idee excelentă”, atât „oportună, cât și necesară”, invocând costul ca un motiv deosebit de important pentru dezvoltarea inițiativei.
„În cele din urmă, nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a elimina dronele, care costă doar câteva mii de dolari”, a spus el.
Ştiri video recomandate
