Administrația Trump a anunțat, marți, sancțiuni împotriva a cinci figuri-cheie din Europa implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Printre cei vizați se află și fostul comisar european Thierry Breton, care a denunțat decizia ca pe un „val de macartism”, relatează AFP, citată de Agerpres.
Departamentul de Stat a justificat sancțiunile, care prevăd interdicția de intrare în Statele Unite, afirmând că activitățile acestor persoane echivalează cu „cenzura” și afectează interesele americane.
„De prea mult timp, ideologii europeni depun eforturi concertate pentru a constrânge platformele americane să sancţioneze opiniile americane cărora li se opun”, a transmis pe X secretarul de stat american, Marco Rubio. El a adăugat că „Administraţia Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, denunțând „un complex industrial mondial al cenzurii”.
Printre cei sancționați se numără francezul Thierry Breton, fost ministru și arhitect al Regulamentului european privind Serviciile Digitale (DSA), comisar european pentru piața internă între 2019 și 2024, cu responsabilități extinse în domeniul digital și industrial. Breton a reacționat ferm, condamnând ceea ce a numit un „val de macartism” în SUA, făcând trimitere la campaniile anticomuniste din anii ’50.
El a reamintit sprijinul masiv pentru legislația europeană: „Ca o aducere aminte: 90% din Parlamentul European - ales democratic - şi cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA”. În același mesaj adresat americanilor, a punctat: „Prietenilor noştri americani: Cenzura nu este acolo unde credeţi că este”.
„Popoarele Europei sunt libere şi suverane şi nu pot permite ca regulile care guvernează spaţiul lor digital să le fie impuse de alţii”, a declarat și șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot.
Pe lângă Breton, sancțiunile îi vizează și pe lideri ai organizațiilor care combat dezinformarea și discursul instigator la ură din Marea Britanie și Germania: Imran Ahmed (Centre for Countering Digital Hate – CCDH), Clare Melford (Global Disinformation Index – GDI), Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, ambele de la ONG-ul german HateAid.
Deși europenii pot călători fără viză în SUA, măsura le blochează accesul prin refuzarea autorizației electronice ESTA.
Măsura se înscrie într-o ofensivă mai amplă a președintelui Donald Trump împotriva cadrului european de reglementare digitală, considerat de Washington o îngrădire a libertății de exprimare. SUA au reacționat dur în special după amenda de 140 de milioane de dolari aplicată la începutul lui decembrie platformei X a lui Elon Musk, Marco Rubio calificând-o drept un „atac asupra tuturor platformelor tehnologice americane şi a poporului american de către guverne străine”.
Noua Strategie de securitate națională americană critică deschis instituțiile europene, politicile de migrație și rata scăzută a natalității, mergând până la a vorbi despre „dispariția civilizației” europene. Retorica a fost amplificată și de vicepreședintele JD Vance, care, într-un discurs la München, a susținut că libertatea de exprimare este „îngrădită” în Europa.
În mai, Departamentul de Stat a anunțat deja restricții de viză pentru străini acuzați că „cenzurează americanii”, iar un memoriu recent sugerează posibile limitări suplimentare pentru specialiști în moderarea de conținut, inclusiv pe vizele H-1B.
Reacțiile nu au întârziat. International Fact-Checking Network (IFCN), o rețea globală cu sediul în SUA, ce reunește 170 de organizații de verificare a informațiilor, și-a exprimat „profunda îngrijorare” în legătură cu evoluțiile de la Washington.
Ştiri video recomandate
