Într-un discurs de luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a accentuat în mod repetat nevoia blocului european de „independență”. Declarațiile sale de atunci se făceau pe fundalul unui comportament agresiv al lui Donald Trump, care amenința cu invadarea Groenlandei și cu tarife punitive împotriva aliaților europeni care i se opuneau. Era un moment de cotitură pentru o regiune care a optat în mod tradițional pentru o diplomație precaută și nu pentru confruntare în relația cu Casa Albă, scrie CNN.
Amenințările lui Trump poate că s-au evaporat, însă senzația în Europa este că oricum ar fi, continentul trebuie să devină mai puțin dependent de americani când vine vorba de comerț, energie și tehnologie.
Chiar și așa, decuplarea de la aceste legături va fi extrem de dificilă și va veni cu costuri enorme, au declarat mai mulți analiști pentru CNN.
„Ar însemna să elimini legături care au fost formate în mai multe secole – sociale, istorice, instituționale, economice și financiare”, spune Neil Shearing, economist-șef la Capital Economics.
Totuși, Europa nu poate să-și permită să se mai complacă în această situație pentru că e în fața posibilității că abordarea de acum a SUA – tranzacțională, volatilă și de tip câștigătorul ia totul – să continue și după ce Trump va fi devenit istorie politică. Toate aceste dependențe ar deveni, astfel, vulnerabilități.
„Pare că există un element fundamental de neîncredere acum. Chiar și de îngrijorare față de ce ar putea să vină după Trump”, a adăugat Shearing.
Rolul mare pe care îl joacă SUA în economia europeană face, însă, ca o ruptură rapidă și dură să fie nerealistă și potențial distructivă pentru regiune așa cum stau lucrurile în acest moment. Iată de ce.
Comerțul
Aprofundarea relațiilor comerciale cu alte țări este o modalitate importantă prin care Europa poate să devină mai puțin dependentă de Statele Unite. În acest an deja, UE a parafat acorduri comerciale cu India și patru țări sud-americane – blocul cunoscut cu numele de Mercosur – după decenii de negocieri intense.
Carsten Brzeski, cercetător-șef pe zona macro la ING, spune că acordurile par să fie un pas înainte pentru decuplarea de SUA, însă „nici Mercosur, nici India nu vor putea în următorul deceniu să ocupe acel loc pe care-l ocupă America în comerțul european”.
Conform Consiliului UE, relația comercială dintre Europa și SUA este cea mai mare din lume, inclusiv când vine vorba de investiții. Valoare bunurilor și serviciilor în această relație este de 1,68 trilioane de euro în 2024, aproape 30% din totalul la nivel global.
Statele Unite sunt, de asemenea, cea mai mare piață de export pentru produsele europene – de la mașini la farmaceutice. Germania, cea mai mare economie a blocului european și un mare exportator de mașini, are drept cel mai mare partener comercial tot pe SUA.
Chiar și așa, Europa are mai multă nevoie de SUA decât invers, spune Brzeski. „Europa a fost mereu orientată pe export. Europa nu are suficiente resurse de una singură”, în timp ce SUA au o economie ceva mai „insulară și mai autonomă”, adaugă el.
Tehnologie
Europei îi lipsesc și companiile mega tech care abundă în SUA. Din acest motiv, e dependentă de americani și pentru servicii digitale.
„Internetul din Europa este, în esență, un construct american, un sistem american. Europa nu prea are competitor pentru așa ceva”, spune Shearing.
Cea mai valoroasă companie tech europeană, producătorul de cipuri olandez ASML, are o capitalizare de piață de aproximativ trei ori mai mică decât Tesla, cea mai mică companie americană dintre cei așa-ziși „Șapte Magnifici” – un grup de giganți tech care alimentează puternic bursa americană.
Prim-ministrul francez, Sebastien Lecornu, declara săptămâna trecută că oficialii guvernamentali francezi vor renunța la Zoom și la alte aplicații americane de videoconferințe și vor trece la folosirea software-ului francez.
Decizia este menită să reducă aceste dependențe ale Europei de „actori non-europeni”, a scris Lecornu într-o scrisoare adresată miniștrilor săi și publicată pe Twitter.
Brzeski spune că Europa va avea nevoie să investească sume enorme pentru a putea prinde din urmă furnizorii americani de servicii digitale, infrastructură cloud și data centere.
„Mai pe șleau, Europa trebuie să-și producă propria versiune a «Celor Șapte Mangnifici»”.
Energie
Europa încă încearcă să se rupă de o altă dependență veche – de energia din Rusia. Ea a devenit o slăbiciune strategică după ce regimul de la Kremlin a ordonat invadarea Ucrainei.
Blocul și-a intensificat eforturile de a importa gaz natural lichefiat din SUA în era Biden, tocmai pentru a umple cumva gaura lăsată în urmă de abandonarea surselor ruse.
Rusia era principalul furnizor de gaze naturale în Europa, acoperind 40% din cererea totală pre-2022.
Dar și aici Trump a schimbat paradigma – prin tarifele sale și prin folosirea lor ca armă geopolitică pentru a extrage concesii de la aliați și dușmani deopotrivă, președintele american a schimbat regulile jocului și calculele legate de riscuri.
Importurile de GNL american au reprezentat un sfert din cererea europeană de gaze anul trecut, în creștere de la doar șase la sută în 20221, conform datelor de la Wood Mackenzie.
„Este evident că nu e chiar o dependență precum cea pe care Europa o avea de Rusia, dar tot e considerabilă”, spune Massimo Di Odoardo, vicepreședinte pe cercetare în domeniul gazului și GNL la Wood Mackenzie.
Chiar și așa, proporția GNL-ului american în mixul energetic european este așteptată să crească în următorii ani. Asta pentru că producția de gaz din Norvegia, cel mai mare furnizor al blocului în prezent, intră în scădere, mai spune Di Odoardo.
Dar instrumentalizarea adevărată a energiei de către SUA ar necesita și participarea unor companii private americane, care sunt angajate prin contract la o furnizare de lungă durată și au interese juridice și financiare să-și îndeplinească datoriile.
Spre deosebire de gazul transportat prin conducte, GNL-ul de la un furnizor poate fi schimbat ușor cu producția altuia.
„Este o politică înțeleaptă să-ți diversifici sursele de aprovizionare, nu să rămâi dependent de un singur furnizor. Asta ar trebui să facă orice guvern înțelept, spune Di Odoardo.
Ştiri video recomandate
