Comisia Europeană a propus un nou buget central al Uniunii de 1,816 trilioane de euro pentru o perioadă de șapte ani, începând din 2028, după negocieri interne extrem de lungi, relatează Politico. Acest număr reprezintă o creștere a puterii de cheltuire a blocului european față de bugetul precedent, care a fost în vigoare din 2021 până acum. Comisarii și Ursula von der Leyen au stabilit acest număr miercuri. Creșterea bugetului față de exercițiul precedent este cu 1,15% din PIB-ul Uniunii. Coeziunea și Agricultura, două politici cheie pentru România, vor suferi cel mai mult în acest nou exercițiu bugetar european.
„Este un buget care se potrivește ambiției Europei, care confruntă provocările Europei și care ne consolidează independența”, a declarat Von der Leyen în fața reporterilor. „Bugetul este mai mare, mai inteligent, mai precis”, a adăugat ea.
Comisia susține că bugetul va ajunge undeva în jurul sumei de două trilioane de euro, pentru plata datoriilor post-Covid. Siegfried Mureșan, negociatorul pentru buget din partea popularilor europeni, partidul din care provine și șefa Comisiei, a calificat susținerea acesteia drept „înșelătoare”. Criticile sale au fost repetate de europarlamentari din toate familiile.
„Bugetul este prea mare”
Anunțul dă startul a cel puțin doi ani de negocieri, discuții și certuri cu Parlamentul European și cu statele membre. Toate acestea trebuie să aprobe suma finală. „Bugetul este mult prea mare”, a declarat ministrul olandez de finanțe, Eelco Heinen.
Multe guverne de state membre vor propune, probabil, un buget mai mic sau unul cu priorități diferite de cele ale Comisiei. De cealaltă parte, Parlamentul va vrea ca Uniunea să aibă mai multe de spus în cheltuirea banilor.
Într-un semnal că urmează să fie date lupte grele, Carla Tavares, reprezentanta socialistă pe probleme de buget, a declarat – „Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre cheie să fie compromisă de nevoia plății împrumuturilor pentru recuperarea post-Covid”.
Suma generală de 1,816 trilioane este exprimată în prețurile de la nivelul anului 2025 și este comparată cu bugetul de doar 1,2 trilioane dintre 2021 și 2027. O astfel de creștere semnificativă a bugetului nu este neobișnuită în acest punct al negocierilor.
Comisarii au aprobat planul de cheltuieli după ce șefii lor de cabinet au negociat pe cele mai sensibile teme în timpul a două zile de negocieri aproape non-stop la Bruxelles.
Comisia va aloca 865 de miliarde de euro pentru „Planurile Naționale și Regionale”, care ar putea include politici regionale și Politica Agricolă Comună, proiectele care reprezintă două treimi din bugetul UE, conform comisarului Piotr Serafin, cel care a prezentat planul Parlamentului European.
Subvențiile pentru fermieri și plăți pentru regiuni sărace – elementele care au reprezentat esența bugetului UE vreme de decenii – vor avea o pondere semnificativ mai mică din totalul cheltuielilor în anii ce vor urma.
Comisia va aloca 410 miliarde de euro „Fondului European pentru Competitivitate”, 200 de miliarde pentru „Europa Globală”, care include ajutoare pentru dezvoltare pentru țările vecine și 292 de miliarde pentru „alte” programe, inclusiv pentru dezafectarea centralelor nucleare și entru programul pentru studenți Eramus plus.
„Acum înțelegem secretomania”, a declarat Kata Tutto, președinta Comitetului Regiunilor, care reprezintă Europa la nivelul local.
„Din spatele fumului simplificării apare un plan-monstru care va înghiți politica de coeziuni și îi va rupe coloana prin naționalizări și centralizări”.
Noi taxe, puțină disponibilitate
Serafin a prezentat și noile taxe care țintesc deșeurile electrice, produsele din tutun și companiile europene pentru a plăti datoria post-Covid, estimată la aproximativ 25-30 miliarde de euro pe an.
El a confirmat propunerile din 2021 pentru o taxă de frontieră pe carbon și de a obține o parte din veniturile generate de schema de comerț pentru emisii (ETS), printre altele. Aceste noi venituri ar aduce până la 58 de miliarde de euro pe an.
Mai multe țări, inclusiv Germania, cea mai mare și mai puternică economie a blocului, au avertizat față de ideea creșterii bugetului UE într-o perioadă în care votanții din toată Europa devin tot mai mulți adepții curentelor populiste și anti-europene.
Ideea Comisiei von der Leyen a fost de a muta prioritățile de cheltuire a banilor europeni dinspre metodele tradiționale – agricultură și dezvoltare regională – spre unele noi, precum apărarea și inovația.
Pentru ca bugetul să intre în vigoare din 2027, el trebuie aprobat de Parlamentul European și de guvernele celor 27 de state-membre.
Va fi un proces dificil pentru Von der Leyen – pe lângă rezervele Germaniei și Franța, a doua cea mai mare economie a blocului, e puțin dispusă să-și crească contribuțiile în contextul unui deficit tot mai mare și unei datorii publice în expansiune.
Noi fonduri pentru Ucraina
Comisia Europeană a propus mobilizarea a până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget.
„Rezervăm până la 100 de miliarde de euro în afara plafoanelor CFM pentru Ucraina, partenerul nostru cel mai strategic. Acesta este un angajament pe termen lung pentru redresarea şi reconstrucţia Ucrainei”, a declarat Serafin în faţa Parlamentului European, la Bruxelles.
"Aceste fonduri vor sprijini, de asemenea, Ucraina pe drumul său către aderarea la Uniunea Europeană", a adăugat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cele 100 de miliarde de euro vor fi destinate refinanţării „Mecanismului pentru Ucraina”, un fond stabilit la sfârşitul anului 2023 de statele UE pentru a oferi asistenţă financiară Ucrainei în războiul cu Rusia şi care este prevăzut cu o finanţare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.
Uniunea Europeană este principalul finanţator al Ucrainei, cu aproape 165 de miliarde de euro deja oferite guvernului de la Kiev de la începutul războiului.
Ucraina este oficial candidată la aderarea la UE, o aderare pe care multe state membre ar dori-o realizată până în 2030, dar Ungaria condusă de Viktor Orban se opune.
„Ucraina ar beneficia de un ajutor financiar masiv, în timp ce fermierii europeni ar avea de pierdut”, a susținut Orban după ce a văzut propunerea Comisiei Europene privind viitorul buget pe şapte ani.
La rândul său, şeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a descris această propunere a Comisiei drept „inacceptabilă”, argumentând că statelor membre ale UE le vor fi tăiate fonduri destinate politicilor agricole şi de coeziune pentru „a le deturna către Ucraina”.
Ştiri video recomandate
