Criza politică din Bulgaria poate arunca ţara în colaps. Scenariul care le dă fiori vecinilor de la sud de Dunăre

de G.C.P    |    21 Iun 2013   •   13:52
Criza politică din Bulgaria poate arunca ţara în colaps. Scenariul care le dă fiori vecinilor de la sud de Dunăre Foto: Reuters

Aşa cum se întâmplă şi la noi, vecinii de la sud de Dunăre, se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere socio-economic. Economia stagnează, standardele de viaţă scad periodic, iar tinerii părăsesc ţara în căutarea unui trai mai bun. Spre deosebire de România, unde scena politică este oarecum stabilă, Bulgaria trece printr-o criză politică acută, care împiedică ţara să meargă pe un făgaş normal.

În martie, guvernul bulgar şi-a prezentat demisia. Premierul Boyko Borisov a recurs la această măsură după protestele masive de pe străzile Sofiei. Vecinii noştri şi-au manifestat astfel nemulţumirea faţă de salariile mici, de preţurile care nu se mai opresc din creştere şi de rata tot mai mare a şomajului.

Bulgaria este o ţară săracă a Europei, ai cărui cetăţeni se luptă zi de zi să supravieţuiască, dar nu uită să fie naţionalişti. Majorarea costurilor pentru serviciile de bază, pentru alimente sau energie, a împins populaţia la marginea răbdării.
Produsele autohtone se găsesc cu greu pe rafturile magazinelor, aproape toate mărfurile fiind importate. Carnea vine din Germania, roşiile din Turcia sau Grecia, usturoiul din China şi cartofii din Cehia. Acest lucru se întâmplă într-o ţară răsfăţată de razele 320 de zile pe an şi cu un sol fertil. În aceste condiţii, autorităţile de la Sofia consideră sectorul de producţie actual total neprofitabil.

De aceea, mulţi dintre bulgari sunt nostalgici ai vremurilor când Uniunea Sovietică era sora mai mare şi asigura necesarul de gaz şi produse petroliere, cumpărând în schimb aproape toată producţia agricolă a ţării şi alte produse industriale. Pe vremea aceea, oamenii erau plătiţi echitabil, iar turismul era înfloritor.

Până de curând, majoritatea bulgarilor îşi permiteau să fie proprietarii propriilor gospodării, case şi pământuri. Costul acestora era relativ scăzut în raport cu alte ţări vecine, care au ieşire la mare. Numai că acutizarea crizei mondiale a schimbat radical situaţia. Acum afacerile imobiliare sunt aproape îngheţate, iar sectorul construcţiilor este în colaps. Fabricile şi uzinele fie au dezafectate, fie au fost vândute pe nimic unor companii străine. Exemplul cel mai elocvent este fabrica de oţel Balkan, care a fost cedată pentru doar un dolar.

Toate aceste lucruri i-au determinat pe bulgari să iasă în stradă şi să-şi strige nemulţumirile. Regimul de la Sofia este convins că protestele oamenilor nu vor avea consecinţe grave şi este mult mai atent la opinia dictată de Bruxelles.
La început, oamenii nu cereau decât scăderea preţurilor sufocante din sistemul energetic. Treptat însă, protestele au luat amploare şi manifestanţii revendicau demisia guvernului Borisov, considerat incompetent pentru rezolvarea problemelor din ţară. Chiar dacă Boyko Borisov, împreună cu toţi miniştrii cabinetului său, au demisionat în bloc, multe dintre aspectele spinoase au rămas încă în picioare, iar  Uniunea Europeană nu priveşte cu ochi buni situaţia curentă.

Când românii şi bulgarii au primit liberul acces pe piaţa de muncă occidentală, mai multe state din UE au fost de-a dreptul terifiate. Mulţi dintre bulgari au părăsit ţara de origine în căutarea unui viitor mai bun, în ţările din vestul Europei. Exodul masiv a dus la prăbuşirea unor pârghii esenţiale ale sistemului social. Cel mai afectat pare a fi sistemul medical, care are un deficit impresionant de persoanl, atras de salariile mult mai bune din Italia, Spania, Franţa Germania sau Marea Britanie.

Chiar dacă nici acolo situaţia nu este tocmai roză, economia acestor state fiind şi ea afectată de criza globală, bulgarii spun că oricum este mult mai bine decât în ţara lor.

După ce Delian Peevski a fost nominalizat să conducă Serviciul de Securitate Naţională, oraşele din toată ţara au fost cuprinse de valuri de manifestaţii anti-guvernamentale. Aproape 10.000 de persoane s-au adunat în centrul Sofiei cu sloganuri dure.
"Poporul nu va negocia", "Vrem o nouă lege electorală", "Mafia la puşcărie" se auzea din piepturile a mii de femei şi bărbaţi, ajunşi la limita disperării.
Cu toate că frustrările oamenilor au ridicat tensiunea în cele mai mari oraşe, până acum nu s-au înregistrat conflicte majore cu forţele de ordine, aşa cum s-a întâmplat în Grecia sau, mai recent, în Turcia.

Preşedintele Rosen Plevneliev i-a invitat la discuţii pe toţi reprezentanţii partidelor parlamentare pentru a găsi soluţii de ieşire din criza politică profundă, cu care se confruntă Bulgaria.
"Poziţia mea este fermă. Nu am încredere în Guvern, dar asta nu înseamnă că nu voi colabora cu el, având în vedere autoritate mea constituţională", a spus preşedintele.

Economia şi politica sunt două braţe convergente ale unui stat. Problemele dintr-un sector se răsfrâng automat asupra celuilalt. Criza din Bulgaria este de natură politică, dar sectorul economic este grav afectat. Până la stabilizarea situaţiei, administraţia de la Sofia nu face altceva decât să lucreze pe pilot-automat.

Guvernul interimar nu se va bucura niciodată de sprijinul politic necesar şi multe proiecte în curs de desfăşurare au fost suspendate sau abandonate din această cauză. Mulţi analişti financiari europeni îşi exprimă îngrijorările faţă de unele măsuri populiste, care pot fi implementate pe acest fond şi care vor afecta grav sănătatea economică a ţării.

Întrebarea firească care se ridică este: "Există riscul ca economia bulgară să se apropie de faliment?"
Expertul financiar, Emile Hirs, este de părere că acest lucru este puţin probabil, deorece fiecare companie are un management diferit. Faptul că ţara caută acum o nouă formulă de guvernare nu înseamnă că principalii actori economici vor moşteni un viitor echivalent. Există totuşi riscuri, având în vedere cerinţele protestatarilor din stradă, care multe dintre ele nu vor putea fi niciodată aplicate, neavând niciun fel de fezabilitate.

În contextul crizei politice acute, investitorii se concentrează pe stabilitatea monedei naţionale şi a ratei de schimb valutare. Cea mai mare temere este că împrumuturile de pe piaţa externă (care la un moment dat vor deveni scadente, aşa cum s-a întâmplat în Grecia) vor duce la prăbuşirea levei. Deocamdată, Banca Centrală Bulgară menţine cursul de schimb pe o linie de plutire, având la dispoziţie o rezervă de aur, care poate fi folosită, în caz de urgenţă, ca o vestă de salvare. Principalele bănci prezente în ţară spun că tulburările de pe scena politică nu au un efect direct asupra sistemului bancar, care s-a confruntat cu probleme mai grave în trecut. Totuşi, bancherii atrag atenţia că valoarea banilor din seifuri este dependentăde evoluţia economică.

Parteneri
x close