Un tribunal din Paris va analiza luni cererea de eliberare condiționată a fostului președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, la doar 20 de zile de la încarcerarea sa. Acesta a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru conspirație în scopul obţinerii de fonduri pentru campania electorală de la fostul dictator libian Moammar Gaddafi, scrie AP News.
Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, este primul fost președinte al Franței din epoca modernă care a fost condamnat și trimis efectiv în închisoare.
Luni, instanța din Paris va analiza cererea de eliberare a fostului președinte, urmând să ia o decizie în aceeași zi. Fostul președinte, care a exercitat mandatul de la 2007 la 2012, susține că este nevinovat și contestă atât condamnarea, cât și decizia de a-l încarcera până la soluționarea apelului.
De ce ar putea fi eliberat Sarkozy
Instanța din Paris l-a găsit vinovat pe Sarkozy pe 25 septembrie, stabilind ca pedeapsa cu închisoarea să fie executată imediat. Cu toate acestea, la scurt timp după încarcerarea sa pe 21 octombrie, echipa sa de avocați a depus o cerere de eliberare anticipată.
Tribunalul va lua o decizie luni pe baza articolului 144 din Codul Penal al Franței, care prevede că eliberarea condiționată ar trebui să fie regula generală până la apel, iar detenția ar trebui să rămână excepția, de exemplu, în cazul celor considerați periculoși sau care riscă să fugă din țară, sau pentru a proteja dovezile ori a preveni presiuni asupra martorilor. Acest articol nu se referă la motivele condamnării.
În cadrul audierii de luni, Sarkozy urmează să prezinte garanții că va respecta cerințele impuse prin eliberarea condiționată. Dacă cererea sa este aprobată, el va fi pus sub supraveghere judiciară și ar putea fi eliberat din închisoarea La Santé din Paris în câteva ore.
Ce a spus instanța despre acuzațiile împotriva lui Sarkozy
În decizia sa din 25 septembrie, instanța din Paris a stabilit că Sarkozy, în calitate de candidat la prezidențialele din 2007 și ministru de Interne, s-a folosit de funcția sa, cu scopul de a finanța campania prezidențială cu fonduri provenite din Libia, pe atunci condusă de Moammar Gadhafi.
Tribunalul a arătat că cei mai apropiați colaboratori ai lui Sarkozy, Claude Guéant și Brice Hortefeux, au avut întâlniri secrete în 2005 cu Abdullah al-Senoussi, cumnatul lui Gadhafi și șeful serviciilor de informații, deși acesta fusese condamnat pentru acte de terorism împotriva cetățenilor francezi și europeni. Al-Senoussi este considerat responsabil pentru atacurile teroriste asupra unui avion Pan Am în 1988, deasupra orașului Lockerbie, Scoția, și asupra unui avion francez în Niger, în 1989, care au dus la sute de morți.
Instanța a confirmat că a fost pus la punct un sistem financiar complex, dar a subliniat că nu există dovezi că banii transferați din Libia către Franța au fost folosiți efectiv în campania din 2007 a lui Sarkozy.
Sarkozy spune că este victima unui complot
Sarkozy a susținut constant că este nevinovat și că este victima „unui complot” orchestrat de persoane din apropierea regimului libian, pe care le-a denumit „clanul Gadhafi”. El a sugerat că acuzațiile privind finanțarea campaniei sale erau o răzbunare pentru apelul său, în calitate de președinte al Franței, pentru îndepărtarea lui Gadhafi.
Sarkozy a fost unul dintre primii lideri occidentali care au cerut intervenția militară în Libia în 2011, în contextul primăverii arabe și al protestelor pro-democratice din lumea arabă. Gadhafi a fost înlăturat și apoi ucis în acea revoluție, care a pus capăt regimului său de patru decenii în Libia.
În plus, Sarkozy menționează faptul că instanța l-a achitat de alte trei acuzații, corupție pasivă, finanțare ilegală a campaniei și ascunderea deturnării de fonduri publice. De asemenea, el subliniază că instanța nu a reușit să stabilească o legătură directă între banii din Libia și finanțarea campaniei sale, considerându-l astfel nevinovat.
Audierile de luni nu reprezintă singura procedură juridică în curs împotriva lui Sarkozy
Instanța supremă a Franței, Curtea de Casație, va emite pe 26 noiembrie o decizie referitoare la o altă condamnare a acestuia pentru finanțarea ilegală a campaniei sale de realegere din 2012.
Anul trecut, un tribunal de apel din Paris l-a condamnat pe Sarkozy la un an de închisoare, dintre care șase luni au fost suspendate. El este acuzat că a cheltuit aproape dublul sumei legale maxime de 22,5 milioane de euro pentru campania sa, pe care a pierdut-o în fața lui François Hollande. Sarkozy a negat acuzațiile.
Fostul președinte este, de asemenea, implicat într-o altă anchetă juridică legată de finanțarea campaniei sale din Libia. Judecătorii francezi au formulat acuzații preliminare în 2023 împotriva lui Sarkozy pentru tentativa de a face presiuni asupra unui martor care să depună mrturie în favoarea sa. Soția lui, supermodelul și cântăreața Carla Bruni-Sarkozy, a fost, de asemenea, acuzată preliminar anul trecut pentru implicare.
De asemenea, Sarkozy a fost găsit vinovat de corupție și trafic de influență de către atât instanța din Paris în 2021, cât și de către un tribunal de apel în 2023, pentru încercarea de a mitui un magistrat pentru informații despre un dosar în care era implicat. Curtea de Casație a confirmat ulterior verdictul, iar Sarkozy a fost condamnat la purtarea unui brățară de monitorizare electronică pentru un an. El a fost eliberat condiționat în mai, pe motivul vârstei, iar brățara i-a fost scoasă după doar trei luni.
Ştiri video recomandate
