Pentru a treia oară de la crearea controversatei
baze americane de la Guantanamo, Curtea Supremă a Statelor Unite va
examina, săptămâna aceasta, drepturile deţinuţilor.
Justiţia trebuie să decidă dacă cei circa 300 de prizonieri de la
Guantanamo au sau nu dreptul să conteste deţinerea lor, în
tribunale din Statele Unite.
Doar 3 dintre deţinuţii de la Guantanamo ştiu în
acest moment de ce se fac vinovaţi. Majoritatea au fost arestaţi în
baza legislaţiei anti-terorism, dar nu le-au fost formulate acuzaţii
oficiale, şi nici nu au avut dreptul la apărare.
Oficialii de la
Pentagon spun că este posibil, ca în urma deciziei Curţii
Supreme de Justiţie, din această săptămână, ca între
60 şi 80 de deţinuţi să aibă totuşi parte de procese militare.
Între aceştia, arhitectul presupus al atacurilor din 11
septembrie 2001.
Curtea Supremă trebuie să se pronunţe asupra
drepturilor legale în cazul celor 305 prizonieri, după ce
organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au cerut procese
corecte în cazul lor. Guvernul susţine că străinii deţinuţi
în afara Statelor Unite nu au drepturi constituţionale, iar
Congresul a refuzat jurisdicţia tribunalelor federale în cazul
acestor deţinuţi.
Printre cei implicaţi în acţiunile legale
în cazul Guantanamo se numărăr legislatori canadieni şi
europeni, foşti judecători americani, diplomaţi şi ofiţeri de
armată, profesori israelieni de drept, şi o serie de organizaţii
de apărare a drepturilor omului.
"Problema centrală în faţa Curţii
Supreme este dacă guvernul Statelor Unite poate lua străinii şi îi
poate deţine în afara Statelor Unite, fără nicio obligaţie
legală ", a declarat Tom Wilner, avocat al deţinuţilor. În paralel cu dezbaterile de la Curtea Supremă,
la Guantanamo este examinat cazul unui deţinut yemenit, acuzat că
este membru Al-Qaida şi şofer al lui Osama bin Laden.
Avocaţii lui
ar vrea ca deţinutul să fie tratat ca prizonier de război, caz în
care îi sunt aplicate prevederile Convenţiei de la Geneva, şi
are dreptul la un proces în faţa Curţii Marţiale.
Antena 3
