Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a decis, miercuri, că națiunile se pot acționa în justiție reciproc din cauza schimbărilor climatice, inclusiv pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală. Mai exact, țările cele mai afectate de criza climatică au dreptul să solicite despăgubiri de la statele poluatoare pentru distrugerile provocate de acest fenomen pe teritoriul lor. Decizia este considerată o victorie istorică pentru națiunile vulnerabile în fața schimbărilor climatice, care au apelat la instanță după ce s-au declarat frustrate de lipsa progresului global în combaterea crizei climatice, relatează BBC.
Judecătorii de la Curtea Internațională de Justiție din Haga a avertizat totuși că va fi dificil de stabilit ce țară este responsabilă pentru ce parte a schimbărilor climatice.
Deși decizia nu este obligatorie, experții juridici spun că ea ar putea avea consecințe de amploare.
O victorie pentru națiunile cele mai afectate de criza climatică
Cazul fără precedent a fost adus în fața CJI de un grup de studenți la Drept din insulele Pacificului, aflate în prima linie a schimbărilor climatice. Ei au depus inițiativa în 2019, iar apoi a fost propulsată printr-un vot în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.
„În seara asta voi dormi mai liniștită. CIJ a recunoscut prin ce am trecut – suferința noastră, reziliența noastră și dreptul nostru la un viitor. Aceasta este o victorie nu doar pentru noi, ci pentru toate comunitățile din prima linie care luptă să fie auzite.”, a declarat Flora Vano din Vanuatu, o insulă din Pacific considerată cea mai vulnerabilă țară din lume la fenomene meteo extreme.
Naţiunile Unite i-au instruit pe cei 15 judecători ai CIJ să răspundă la două întrebări:
- Ce obligaţii au statele din perspectiva dreptului internaţional de a proteja Pământul împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră, generate în principal de arderea petrolului, cărbunelui şi gazelor naturale, pentru generaţiile prezente şi viitoare?
- Care sunt consecinţele legale ale acestor obligaţii pentru statele ale căror emisii au provocat daune mediului, în special faţă de statele insulare vulnerabile?
CIJ este considerată cea mai înaltă instanță internațională, cu jurisdicție globală. Avocații intervievați de BBC News au afirmat că opinia Curții ar putea fi folosită încă de săptămâna viitoare.
Activiștii și juriștii speră că această decizie istorică va deschide calea către despăgubiri din partea țărilor care au ars, în mod istoric, cei mai mulți combustibili fosili și sunt, astfel, cele mai responsabile pentru încălzirea globală.
Multe țări mai sărace au susținut acest demers din frustrare, acuzând că statele dezvoltate nu își respectă promisiunile existente privind combaterea crizei climatice.
Însă țările dezvoltate, inclusiv Regatul Unit, au susținut că acordurile climatice actuale – inclusiv Acordul de la Paris din 2015 – sunt suficiente și nu ar trebui impuse noi obligații legale. Miercuri, Curtea a respins acest argument.
CJI: Schimbările climatice, „o ameninţare urgentă şi existenţială”
Judecătorul Iwasawa Yuji a afirmat că, dacă statele nu elaborează cele mai ambițioase planuri posibile pentru combaterea schimbărilor climatice, acest lucru reprezintă o încălcare a angajamentelor asumate prin Acordul de la Paris.
El a adăugat că se aplică dreptul internațional mai larg, ceea ce înseamnă că și țările care nu au semnat Acordul de la Paris – sau care doresc să se retragă, precum SUA – sunt în continuare obligate să protejeze mediul, inclusiv sistemul climatic.
„Consecinţele schimbărilor climatice (...) afectează atât ecosistemele naturale, cât şi populaţiile umane (...) şi evidenţiază ameninţarea urgentă şi existenţială reprezentată de schimbările climatice”, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa în primele minute de lectură a extraselor din câteva sute de pagini redactate pe acest subiect, cea mai importantă chestiune examinată vreodată de această jurisdicţie, conform unor experţi invocaţi de AFP, relatează Agerpres.
Opinia Curții este consultativă, însă deciziile CIJ au fost anterior puse în aplicare de guverne – inclusiv când Regatul Unit a fost de acord, anul trecut, să returneze Insulele Chagos către Mauritius.
„Această hotărâre reprezintă un moment de cotitură în justiția climatică. Prin această opinie istorică și autoritară, Curtea Internațională de Justiție a rupt cu status quo-ul și a transmis un mesaj clar: cei care suferă din cauza dezastrelor climatice au dreptul la reparații, inclusiv sub forma compensațiilor”, a declarat Joy Chowdhury, avocată principală la Centrul pentru Drept Internațional de Mediu.
Despăgubiri pentru statele în curs de dezvoltare
Curtea a decis că națiunile în curs de dezvoltare au dreptul să solicite despăgubiri pentru efectele schimbărilor climatice, cum ar fi distrugerea clădirilor și a infrastructurii.
De asemenea, a precizat că, în situațiile în care nu este posibilă restaurarea unei părți dintr-o țară, guvernul acesteia poate solicita compensații.
Acestea ar putea viza un eveniment extrem specific, dacă se poate dovedi că a fost cauzat de schimbările climatice, însă judecătorul a subliniat că astfel de cazuri trebuie analizate individual.
Nu este clar cât ar putea fi obligată o țară să plătească în cazul în care o astfel de cerere de despăgubire ar fi acceptată.
O analiză anterioară, publicată în revista Nature, estima că între 2000 și 2019 pierderile cauzate de schimbările climatice s-au ridicat la 2,8 trilioane de dolari – echivalentul a 16 milioane de dolari pe oră.
Combaterea crizei climatice, o luptă David vs. Goliat
Activiştii climatici, frustraţi de încetinirea proceselor obişnuite de negociere, se îndreaptă din ce în ce mai mult către instanţe - naţionale şi internaţionale - pentru a forţa companiile şi statele să acţioneze, cu unele decizii în favoarea lor, relatează Agerpres.
Conferinţele COP anuale au făcut cu siguranţă anumite progrese, dar sunt insuficiente pentru a menţine obiectivul limitat al unei creşteri a temperaturilor medii de sub 2° C, comparativ cu era preindustrială, stabilit prin Acordul din Paris din 2015. Lumea este deja cu cel puţin 1,3°C mai caldă decât în perioada preindustrială, susţine AFP.
La fel ca în povestea biblică a luptei lui David împotriva lui Goliat, dezbaterea opune mici ţări în curs de dezvoltare ţărilor cu economii avansate.
Marii poluatori, inclusiv Statele Unite şi India, au avertizat instanţa şi au apărat procesul politic existent în cadrul COP, Convenţia cadru a ONU privind schimbările climatice, în ciuda insuficienţelor sale. În plus, Statele Unite au anunţat că se retrag din acordul de la Paris.
Ţările mici solicită, de asemenea, plata de reparaţii de către poluatorii istorici, o cerere inacceptabilă pentru majoritatea ţărilor bogate.
„Principiul cardinal este clar ca apa de izvor. Statele responsabile sunt obligate să repare pe deplin daunele pe care le-au provocat”, a declarat Margaretha Wewerinke-Singh, din Vanuatu.
Aceste state solicită, de asemenea, un calendar pentru eliminarea combustibililor fosili, compensaţii monetare, dacă este necesar, precum şi recunoaşterea greşelilor din trecut.
Detractorii spun că principalii poluanţi vor ignora avizul CIJ.
Dar dreptul internaţional este construit cu astfel de avize, explică pentru AFP Andrew Raine, din Departamentul Juridic al Programului ONU pentru Mediu. "Ele clarifică maniera prin care dreptul internaţional se aplică crizei climatice, care are repercusiuni asupra instanţelor naţionale, proceselor legislative şi dezbaterilor publice", conform lui Raine.
Ştiri video recomandate
