Emisiile globale de gaze cu efect de seră ating niveluri record și ar putea consuma complet "bugetul de carbon" al Pământului în următorii trei ani, ceea ce ar face inevitabilă depășirea pragului simbolic de încălzire globală de 1,5 grade Celsius. Depășirea unei încălziri globale de 2 grade este considerată periculoasă, crescând semnificativ riscul unor schimbări climatice devastatoare și ireversibile, precum valuri de căldură extreme, secetă severă și topirea ireversibilă a calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica de Vest, scrie Live Science.
Conform Acordului de la Paris din 2015, aproape 200 de state s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale sub 2 grade și, ideal, sub 1,5. Însă, potrivit unei evaluări recente semnate de peste 60 de experți climatologi de renume, acest obiectiv devine rapid inabordabil.
Rămân doar 143 de miliarde de tone (130 de miliarde de tone metrice) de dioxid de carbon înainte de a depăși, probabil, limita de 1,5 grade Celsius – în condițiile în care omenirea emite deja peste 46 de miliarde de tone (42 de miliarde de tone metrice) anual. Studiul a fost publicat pe 19 iunie în revista Earth System Science Data.
"Timpul pentru a menține încălzirea sub 1,5 grade Celsius se scurge rapid. Încălzirea globală afectează deja viețile a miliarde de oameni. Fiecare fracțiune de grad contează, deoarece agravează fenomenele meteo extreme", a declarat Joeri Rogelj, coautor al studiului și profesor la Imperial College London.
Avertismentele privind depășirea limitei de 1,5 grade Celsius nu sunt noi. În 2020, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) estima că bugetul de carbon rămas era de aproximativ 550 de miliarde de tone. Însă, cu emisiile în creștere și următorul raport IPCC așteptat abia în 2029, noul studiu vine să completeze lipsa de actualizare.
Cercetarea a analizat zece indicatori climatici-cheie: emisiile nete, dezechilibrul energetic al planetei, schimbările de temperatură la suprafață, creșterea nivelului mării, temperaturile extreme și bugetul de carbon rămas.
Rezultatele sunt alarmante: încălzirea globală avansează cu o rată de 0,27 grade Celsius pe deceniu, iar temperatura globală este deja cu aproximativ 1,24 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Căldura acumulată crește într-un ritm de peste două ori mai rapid decât în anii 1970 și 1980. Aproximativ 90% din acest surplus termic este absorbit de oceane, afectând grav ecosistemele marine, accelerând topirea gheții și dublând ritmul de creștere a nivelului mării comparativ cu anii ’90.
"De la 1900, nivelul mării a crescut cu aproximativ 228 mm. Poate părea puțin, dar impactul asupra zonelor de coastă este uriaș – de la valuri de furtună mai distructive la eroziune accentuată", a explicat coautoarea studiului, Aimée Slangen, climatolog la Institutul Regal Olandez pentru Cercetări Maritime (NIOZ). Ea a avertizat că tendința de creștere va continua chiar și dacă emisiile sunt reduse, din cauza inerției sistemului climatic.
Impactul încălzirii asupra omenirii este deja vizibil. Un studiu recent estimează că până la sfârșitul secolului, randamentele culturilor-cheie – cum ar fi porumbul și grâul – ar putea scădea cu până la 40% în SUA, China și Rusia. În paralel, se desfășoară deja o creștere alarmantă a severității secetei, cu 30% din suprafața terestră a planetei afectată de secetă moderată sau extremă în 2022.
Cu toate acestea, raportul oferă și o rază de speranță: emisiile ar putea atinge un vârf în acest deceniu, înainte să înceapă să scadă. Acest scenariu optimist presupune însă o tranziție accelerată către surse de energie curate – precum eoliană și solară – și o reducere radicală a emisiilor.
"Emisiile din acest deceniu vor determina traiectoria atingerii pragului de 1,5 grade Celsius. Trebuie să le reducem urgent pentru a rămâne în limitele stabilite prin Acordul de la Paris", a avertizat Rogelj.
