Cel mai recent pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei vizează 56 de entităţi şi persoane din industria militară, printre care reţele de drone cu rază lungă de acţiune şi sisteme de comunicaţii. Experţii spun că măsurile ar putea sprijini nu doar eforturile Ucrainei pe câmpul de luptă, ci şi securitatea viitoare a Europei, notează Euronews.
Zeci de companii din domeniul apărării şi cetăţeni care susţin maşinăria de război a Kremlinului au fost vizaţi în cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.
„Sunt incluse peste 50 de entităţi din industria militară, precum şi actori-cheie implicaţi în producţia dronelor ruseşti cu rază lungă de acţiune”, a declarat, joi, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, în ziua adoptării măsurilor. „Rusia va negocia încetarea războiului său ilegal şi va înceta să ucidă civili doar dacă va fi presată să o facă. Sancţiunile adaugă la această presiune”.
Prin noul pachet de sancţiuni, UE continuă să vizeze furnizorii de bunuri şi tehnologii cu dublă utilizare din ţări terţe, precum cele din China şi India. Aceste tehnologii se regăsesc adesea în armamentul rusesc, precum rachete, drone şi tancuri.
Însă atenţia oficialilor europeni şi a experţilor se concentrează pe două măsuri relativ noi din componenta militară a pachetului.
Este vorba de peste 30 de desemnări care vizează întreaga reţea de producţie şi aprovizionare a dronelor cu rază lungă de acţiune Garpia, precum şi rivalul rusesc al sistemului de sateliţi Starlink, cunoscut sub numele de Rassvet.
Garpia
Un înalt oficial al UE a spus că civilii şi infrastructura civilă din Ucraina s-au aflat sub o presiune uriaşă din cauza bombardamentelor ruseşti pe parcursul invaziei la scară largă, în special în privinţa dronelor de atac cu rază lungă de acţiune.
După expirarea, în luna mai, a unui armistiţiu de trei zile susţinut de SUA, Rusia a lansat asupra Ucrainei peste 200 de drone cu rază lungă de acţiune, lovind infrastructura energetică, clădiri rezidenţiale şi chiar o grădiniţă.
Din acest motiv, cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni a vizat în mod special producţia de drone cu rază lungă de acţiune – dar, aşa cum a explicat înaltul oficial al UE, blocul a abordat problema într-o „manieră diferită”.
„Ce am făcut a fost să ne concentrăm pe o singură categorie de drone cu rază lungă de acţiune, Garpia, şi să cartografiem practic întreaga reţea de producţie şi aprovizionare”, a spus oficialul. „Dintr-o singură lovitură, o vizăm astăzi cu peste 30 de desemnări”.
Desemnările UE din cel mai recent pachet includ 37 de noi înscrieri pe listă, care vizează persoane şi entităţi legate în mod explicit de producţia dronei de atac Garpia/Garpia-A1.
Este vorba de companii care produc focoase, propulsoare de rachetă, catapulte şi alte componente necesare pentru desfăşurarea acestor arme cu rază lungă de acţiune.
Jacob Funk Kirkegaard, cercetător principal la centrul de analiză Bruegel, a declarat pentru Euronews că, deşi salută dimensiunea militară a celui mai recent pachet de sancţiuni, ezită să facă pronosticuri privind eficacitatea acestuia.
„Rusia are mai multe tipuri de drone cu rază lungă de acţiune”, a declarat el. „Asta nu înseamnă că e un demers greşit. Merită tot efortul. Dar nu ar trebui să ne prefacem că vizarea uneia dintre multele drone cu rază lungă de acţiune pe care Rusia le are sau le produce va schimba ceva în privinţa ameninţării strategice la adresa Ucrainei de azi sau, de altfel, a restului Europei pe termen lung”.
Rassvet
Pachetul de sancţiuni vizează şi companii ruseşti implicate în îmbinarea dintre tehnologia militară, electronică şi comunicaţii – iar înaltul oficial european care a vorbit pentru Euronews a lăsat să se înţeleagă că o anumită companie şi un anumit sistem de sateliţi se aflau în vizor.
„Un lucru pe care îl consider deosebit de important este legat de fabricarea unui sistem pe care Rusia îl dezvoltă ca alternativă la Starlink, aşadar proiectul rusesc de tip Starlink se află în acest pachet”, a spus acesta.
Sistemul de sateliţi pe orbită joasă Rassvet, produs de compania aerospaţială rusă Bureau 1440, este descris pe scară largă de presa rusă drept o „alternativă la Starlink”, menită să le ofere ruşilor acces la internet de mare viteză.
Şaisprezece astfel de sateliţi au fost lansaţi pentru prima dată pe orbită în martie 2026, obiectivul fiind ca 250 să ajungă pe orbită în 2027 şi 900 până în 2035.
Kirkegaard a precizat că, atunci când Rusia a pierdut în trecut accesul la Starlink, precum în februarie 2026, acest lucru a avut „implicaţii foarte semnificative asupra performanţei sale pe câmpul de luptă”.
„Împiedicarea Rusiei să îşi construiască, în timp, o alternativă la Starlink ar fi, evident, o prioritate foarte importantă”, a declarat el, explicând că o decizie a UE de a viza Rassvet ar putea slăbi capacităţile de luptă ale Rusiei în Ucraina şi i-ar putea afecta totodată capacitatea, pe termen lung, de a reprezenta o ameninţare militară pentru UE în viitor.
„Pe măsură ce UE sau Europa în ansamblu se pregăteşte pentru o lume în care va trebui să descurajeze Rusia pe cont propriu pe termen lung, împiedicarea Rusiei să îşi dezvolte capacităţile militare în următorii trei, patru, zece ani este foarte importantă pentru propria noastră securitate”, mai adaugă acesta.
Vorbind în termeni mai generali despre sprijinul pentru Ucraina, Kirkegaard a spus că vizarea dronelor Garpiya şi a sateliţilor Rassvet este eficientă.
Însă ceea ce ajută cu adevărat Ucraina pe câmpul de luptă sunt guvernele care finanţează programele ucrainene de drone cu rază lungă de acţiune şi de rachete balistice şi de croazieră – de regulă susţinute de Ţările de Jos, Germania şi statele nordice.
