Europa analizează posibilitatea susținerii unei zone tampon de 40 de kilometri, ca parte a eforturilor de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a relatat Politico, citând cinci diplomați europeni.
Zona tampon este evaluată de liderii europeni ca o opțiune pentru un armistițiu sau o înțelegere postbelică între forțele ucrainene și cele ruse, însă Statele Unite nu sunt implicate în aceste discuții, au declarat cei cinci diplomați, sub protecția anonimatului, scrie The Kyiv Independent.
Negocierile au loc în contextul în care președintele american Donald Trump își intensifică eforturile de a intermedia un acord de pace între Ucraina și Rusia. Liderul american s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska, pe 15 august, iar ulterior cu președintele Volodimir Zelenski și cu liderii europeni la Casa Albă.
„Toată lumea încearcă să avanseze cât mai repede în privința garanțiilor de securitate, astfel încât Trump să nu-și schimbe poziția”, a declarat unul dintre oficialii europeni.
Propunerea ar putea fi legată de concesii teritoriale din partea Ucrainei, iar nu este clar dacă Kievul este deschis unei astfel de soluții, au adăugat diplomații.
Unele state europene au avertizat însă că o zonă tampon ar putea provoca mai mult rău decât bine și ar expune orașele ucrainene unui risc mai mare de atac rusesc.
„Nu este o idee prea înțeleaptă în fața unui adversar care nu negociază cu bună credință”, a comentat unul dintre diplomați.
Trupele franceze și britanice ar urma să constituie majoritatea forțelor de menținere a păcii, în condițiile în care Marea Britanie și Franța presează alți aliați să contribuie cu echipamente militare, au spus doi dintre oficiali.
Între 4.000 și până la 60.000 de militari ar putea fi desfășurați în Ucraina pentru a securiza un potențial acord de pace, în timp ce aliații Kievului amână angajamentele publice până la clarificarea detaliilor cheie, a relatat Politico.
Aliații europeni ai Ucrainei încă stabilesc modul de reacție la o posibilă escaladare rusă, regulile de angajament pentru trupele NATO și dacă obiecțiile Moscovei vor impune prezența unor forțe non-NATO pentru a patrula zona tampon, a explicat un oficial european.
Forțele de menținere a păcii nu ar patrula doar zona demilitarizată propusă, ci ar urma și să instruiască trupele ucrainene, au precizat doi dintre diplomați.
Între timp, membrii flancului estic al NATO, inclusiv Polonia, și-au exprimat îngrijorarea că trimiterea unui număr mare de trupe în Ucraina ar putea slăbi prezența militară a alianței în est și i-ar face vulnerabili la un atac rusesc.
Deși SUA au declarat că nu vor trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, Washingtonul s-a arătat dispus să ofere sprijin tehnic, în timp ce Europa așteaptă ca Departamentul american al Apărării (DOD) să precizeze ce rol va juca.
„Toată lumea așteaptă ca liderii politici ai DOD să clarifice cât de departe sunt dispuși să meargă și lasă europenii să-și arate cărțile”, a spus un oficial european.
Trump a propus ca Zelenski și Putin să aibă o întâlnire directă la un summit bilateral. Dacă discuțiile ar decurge bine, liderul american s-ar alătura ulterior celor doi într-o reuniune trilaterală.
Șeful Cancelariei Prezidențiale, Andrii Iermak, și secretarul Consiliului de Apărare, Rustem Umerov, se află săptămâna aceasta la New York pentru discuții privind garanțiile de securitate și viitoarele negocieri de pace, a confirmat Zelenski pe 27 august, după apariția unor informații în presă.
În ciuda eforturilor intensificate de a ajunge la un acord, Rusia continuă să refuze cooperarea pentru încheierea războiului împotriva Ucrainei.
În luna mai, Zelenski l-a invitat pe Putin să aibă o întâlnire directă pentru negocieri de pace în Turcia, însă liderul rus a refuzat. Pe 24 august, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova nu va accepta semnătura lui Zelenski pe documente juridice care să stabilească termenii încetării războiului. Kremlinul a pus de mai multe ori sub semnul întrebării legitimitatea puterii lui Zelenski.
În noaptea de 28 august, un atac masiv cu rachete și drone lansat de Rusia asupra Kievului a ucis cel puțin 23 de persoane, inclusiv patru copii, și a rănit alte 63.
Ştiri video recomandate
