Christa Pike trebuia să moară miercuri seară. Nu a murit. Femeia de 50 de ani, aflată de aproape trei decenii pe culoarul morţii din Tennessee, a primit două doze de pentobarbital. Execuţia nu a putut fi dusă la capăt, iar condamnata a fost transportată la spital, relatează EFE, citată de Agerpres.
Statul încerca să execute o femeie pentru prima dată în peste 200 de ani. Acum, nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu pedeapsa ei.
Procedura a început după ce Curtea Supremă, dominată de judecători conservatori, a anulat suspendarea dispusă cu doar câteva ore înainte de o curte federală de apel.
O oră de respiraţii după injecţii
Martorii au descris o procedură care a durat mult mai mult decât era prevăzut.
În prima parte, Pike a rămas conştientă. A vorbit cu oficialii şi a cântat alături de ghidul ei spiritual, care a stat lângă ea până la final.
În jurul orei locale 19:46 (00:46 GMT), cortina care despărţea martorii de camera de execuţie s-a tras. Trei minute mai târziu, s-a deschis din nou.
Pike încă respira. Ghidul spiritual a revenit în cameră, iar personalul a trecut la a doua administrare de pentobarbital.
Nici aceasta nu a avut efectul aşteptat. Martorii au auzit respiraţii şi un sforăit puternic. Au văzut cum condamnata îşi mişca gâtul şi capul. La un moment dat, Pike şi-a ridicat capul de pe targă.
Cortina s-a închis din nou în jurul orei 20:05. Jurnaliştii au continuat să o audă respirând până la 20:53, când li s-a cerut să plece.
Puţin mai târziu, o ambulanţă a ieşit din penitenciar cu sirenele pornite.
Un protocol care nu prevede supravieţuirea
Catherine Sweeney, jurnalistă la postul WPLN, a explicat într-o conferinţă de presă că protocolul din Tennessee prevede o primă doză de pentobarbital şi încă una dacă prima nu funcţionează.
Procedura foloseşte patru seringi, dintre care două conţin câte 50 de mililitri de pentobarbital. Administrarea repetată este permisă.
Protocolul nu spune însă nimic despre situaţia în care condamnatul supravieţuieşte ambelor doze. Jurnaliştii prezenţi au calificat cazul drept unul extraordinar.
Deocamdată nu se ştie ce a mers prost: substanţa, accesul la venă sau altceva.
Avocaţii: „Nu ne bucurăm că am avut dreptate”
„În această seară, statul Tennessee a eşuat din nou în a efectua o execuţie legală”, au scris avocaţii Christei Pike într-un comunicat.
„Nu ne bucurăm că am avut dreptate, dar preocupările exprimate de doamna Pike s-au dovedit a fi întemeiate: dificultăţi de acces la vene, vene rupte, pentobarbital degradat, lipsa îngrijirilor medicale de urgenţă atunci când lucrurile merg inevitabil prost, toate sub masca unui protocol care rămâne învăluit în secret”, au declarat avocaţii.
Potrivit presei locale, avocaţii au confirmat că Pike este tratată într-un spital. Starea ei de sănătate nu a fost făcută publică.
Ei au depus şi o moţiune de urgenţă pentru oprirea procedurii.
Ce spun autorităţile
Departamentul de Corecţie din Tennessee a confirmat miercuri noapte că Pike a supravieţuit şi a fost dusă la o unitate medicală.
Instituţia susţine că protocolul legal a fost respectat şi că nu erau permise alte proceduri în afara celor două doze administrate.
„Christa Pike a fost transportată la o unitate medicală din afara penitenciarului”, se arată în comunicat.
Departamentul afirmă totodată că „substanţa chimică standard pentru injecţii letale a fost eficientă pe tot parcursul procedurii”.
Guvernatorul opreşte toate execuţiile din 2026
Guvernatorul republican Bill Lee a suspendat temporar execuţiile programate pentru acest an.
”Punerea în aplicare a pedepselor impuse legal se numără printre cele mai importante responsabilităţi ale statului, iar locuitorii din Tennessee se aşteaptă ca aceasta să fie făcută nu doar legal şi constituţional, ci şi eficient”, a declarat Lee într-un comunicat citat de presa locală.
El a cerut o anchetă „amănunţită” asupra execuţiei eşuate.
Decizia îl vizează şi pe Gary Wayne Sutton, care urma să fie executat pe 3 decembrie, potrivit Centrului de Informaţii privind Pedeapsa cu Moartea.
Luni, acelaşi guvernator respinsese cererea de comutare a pedepsei lui Pike, deşi organizaţii pentru drepturile omului, printre care Amnesty International, îi ceruseră clemenţă, aminteşte AFP.
Sentinţa la moarte rămâne în vigoare. O nouă dată a execuţiei nu a fost stabilită.
Crima din 1995
Pike avea 18 ani când a ucis-o pe Colleen Slemmer, o colegă de 19 ani din programul de formare profesională Job Corps din Knoxville. Crima a avut loc în 1995. Un an mai târziu, Pike a fost condamnată la moarte.
De atunci, a stat pe culoarul morţii, secţia penitenciarului rezervată condamnaţilor la pedeapsa capitală.
Femeile, o excepţie pe culoarul morţii
Doar 2% dintre condamnaţii la moarte din SUA sunt femei, notează Reuters.
De la reintroducerea pedepsei capitale, în 1976, au fost executate 18 femei, puţin peste 1% din totalul execuţiilor, potrivit DPIC.
Ultima a fost Amber McLaughlin, executată în 2023 în Missouri. A fost şi prima femeie transgender executată în Statele Unite.
Execuţia lui Pike ar fi fost a 30-a din acest an în SUA. Jumătate dintre ele, 16, au avut loc în Florida. Toate s-au făcut prin injecţie letală.
În 2025, Statele Unite au executat 47 de persoane, cel mai mare număr din 2009 încoace, când au fost 52. În ultimul deceniu, media a fost de aproximativ 20 pe an.
Pedeapsa cu moartea este abolită în 23 dintre cele 50 de state americane. California, Oregon şi Pennsylvania aplică un moratoriu impus de guvernatori, aminteşte AFP.
Americanii rămân împărţiţi. Două treimi dintre adulţi susţin pedeapsa cu moartea pentru crimă, potrivit unui sondaj recent Pew Research Center.
Totodată, 59% cred că ea nu îi descurajează pe oameni să comită infracţiuni grave.
