De la începutul acestui an, Kievul a lansat cea mai amplă și susținută campanie aeriană împotriva Crimeii, vizând atât peninsula, cât și căile de transport terestre și maritime care o leagă de Rusia. Locuitorii se confruntă cu cele mai grave perturbări ale vieții de zi cu zi de la anexarea regiunii în 2014. Aceştia nu-şi pot ascunde nemulțumire față de Moscova, pe măsură ce campania ucraineană de izolare a zonei își pune amprenta asupra vieții cotidiene, notează The Guardian.
Crimeea a fost prima regiune controlată de Rusia care s-a confruntat cu o criză acută de carburant, problemă care ulterior s-a extins și în Rusia. Luna trecută, autoritățile instalate de Kremlin au decretat stare de urgență și au interzis temporar vânzarea de combustibil către șoferii particulari, încercând astfel să conserve rezervele pentru armată și serviciile de urgență.
Criză energetică în Crimeea
Însă, pe măsură ce dronele ucrainene au vizat tot mai frecvent infrastructura energetică a peninsulei, criza a depășit rapid problema combustibilului. Peste 70% dintre cei aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Crimeii s-au confruntat cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică, iar mulți dintre aceștia au rămas deja câteva zile la rând fără electricitate sau apă curentă.
Discuțiile cu mai mulţi locuitori din diverse zone ale Crimeii au scos la iveală un sentiment tot mai accentuat de abandon și frustrare, atât față de autoritățile instalate de Rusia, cât și față de Moscova, în contextul în care Kievul urmărește să transforme peninsula într-o „insulă”.
Festivalurile, taberele de vară și evenimentele de pe plajă care animau de obicei sezonul estival în Crimeea au fost anulate. În locul lor au apărut cozile lungi la benzină și căutarea zilnică a unui loc unde să facă un duș sau să-și încarce telefonul. „Supraviețuim, nu trăim”, a spus un locuitor.
Aleksei, originar din Crimeea și susținător al anexării peninsulei de către Rusia în 2014, afirmă că restaurantul său a fost aproape gol în această vară, întrucât turiștii au evitat zona, în timp ce penuria și perturbarea rutelor de aprovizionare au făcut tot mai dificilă procurarea de produse proaspete din afara peninsulei.
„Autoritățile au tot insistat că peninsula este pregătită pentru orice. La propriu, pentru orice. Se dovedește însă că nu s-au pregătit pentru ce e mai rău”, spune el. "Oamenii vânează combustibil de parcă ar fi în Jocurile Foamei".
În Crimeea funcționează unul dintre cele mai omniprezente și represive aparate de securitate din Rusia, fapt ce îi face pe mulți oameni să se teamă să vorbească deschis. Manifestările publice de opoziție sunt rare.
Oamenii cer ajutor în online
Cu toate acestea, secțiunile de comentarii de la postările oficialilor pe rețelele sociale au fost inundate de apeluri disperate la ajutor din partea unor oameni care spun că nu își pot contacta rudele, nu pot cumpăra alimente și nu pot face față penelor de curent prelungite.
„Belogorsk este fără electricitate de peste 70 de ore, iar noi primim doar promisiuni”, se arăta într-unul dintre numeroasele comentarii adresate liderului Crimeei instalat de Rusia, Serghei Aksionov.
Grupurile locale de pe Telegram s-au transformat în ghiduri improvizate de supraviețuire: locuitorii fac schimb de informații despre locurile unde tocmai a sosit combustibil, își setează alarme pentru a prinde momentul eliberării voucherelor la ore târzii din noapte, distribuie hărți cu cozile cele mai scurte și se anunță reciproc ce cartiere mai au electricitate sau apă curentă.
De când a fost preluată de Rusia în 2014, pe fondul tulburărilor provocate de revoluția Maidan din Ucraina, care a dus la înlăturarea președintelui prorus al țării, Crimeea a fost transformată într-unul dintre teritoriile de importanță strategică majoră pentru Kremlin.
În 2022, peninsula a devenit principala bază de operațiuni pentru invadarea sudului Ucrainei, zonă în care forțele ruse au avansat mult mai rapid decât în timpul atacului eșuat asupra Kievului. După declanșarea invaziei la scară largă, infrastructura sa militară a fost utilizată pentru atacuri aeriene și pentru sprijinirea operațiunilor de pe front. De asemenea, Moscova a încurajat sute de mii de ruși să se stabilească în peninsulă.
Anexarea din 2014 a unui teritoriu considerat de mulți ruși o regiune dezirabilă, cu vreme caldă și plaje, a dus la o creștere spectaculoasă a cotei de popularitate a lui Vladimir Putin. Timp de ani de zile, festivitățile anuale care marcau „revenirea” Crimeei au servit drept demonstrații regizate ale puterii militare ruse și ale renașterii naționale.
Vizând Crimeea, prezentată multă vreme de Kremlin drept „giuvaierul coroanei” regimului lui Putin, Ucraina speră să-și consolideze poziția în eventuale negocieri de pace viitoare, afirmă Rob Lee, analist militar și cercetător principal în cadrul Foreign Policy Research Institute.
Ucraina poate lovi ţinte în Crimeea
„Ucraina dispune de o putere de negociere mai mare decât înainte, deoarece acum poate lovi cu precizie aproape orice țintă din Crimeea.”
Ucraina și-a concentrat atacurile asupra principalelor rute de transport care aprovizionează Crimeea, în special autostrada „Novorossia”, un coridor logistic esențial ce leagă peninsula de regiunea rusă Rostov, traversând orașele ocupate Melitopol și Mariupol.
Forțele ucrainene au lovit peste 240 de camioane militare rusești numai în prima săptămână a lunii iulie. Recent, Ucraina și-a intensificat campania împotriva navelor rusești din Marea Azov. În ultima săptămână, armata de la Kiev a anunțat că a lovit 90 de nave folosite de Rusia pentru aprovizionarea peninsulei ocupate.
Într-un interviu recent acordat jurnalistului rus independent Dmitri Kolezev, un general rus, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a declarat că succesele recente ale Ucrainei se datorează, în parte, deciziei Moscovei de a redirecționa resurse de la apărarea Crimeei către ofensiva din Donbas.
Întrucât conducerea militară este concentrată pe cucerirea zonelor rămase din Donbas, a spus generalul, Crimeea a coborât pe locul „trei sau patru” în lista de priorități a Rusiei.
Lee afirmă că Ucraina a reușit să producă un număr mare de drone cu rază medie și lungă de acțiune, ceea ce face tot mai dificilă pentru Rusia apărarea împotriva tuturor acestora. „Costul acestor drone este suficient de scăzut încât continuarea acestor atacuri să nu reprezinte o cheltuială prohibitivă pentru Ucraina”, a spus el.
Ucraina ar bombarda din nou podul de la Kerci
Analiștii militari din ambele tabere consideră că este probabil ca Ucraina să își intensifice, în săptămânile următoare, campania împotriva podului de la Kerci, inaugurat în 2018 pentru a conecta Crimeea de Rusia, într-o încercare de a agrava penuria tot mai mare de pe peninsulă.
Succesele în izolarea Crimeei au oferit Ucrainei un impuls moral extrem de necesar, într-un moment în care forțele ruse continuă să înregistreze progrese lente, dar constante pe câmpul de luptă, ajungând recent în pragul cuceririi orașului Kostiantînivka, un punct strategic din estul Ucrainei.
Pentru Moscova, criza din peninsulă reprezintă o situație ruşinoasă, pe care nu o poate nici ascunde, nici remedia cu ușurință. În schimb, Kremlinul a încercat să minimizeze gravitatea crizei.
În cadrul unei reuniuni cu oficiali de rang înalt desfășurate săptămâna trecută, Putin a dispus guvernului să acorde de urgență subvenții Crimeei și Sevastopolului, pentru a finanța achizițiile de combustibil și a reduce prețurile la benzină în peninsulă. „Sunt probleme temporare”, a afirmat el.
Însă, în Crimeea, mulți locuitori au declarat că asigurările venite din partea Kremlinului nu au făcut decât să le alimenteze frustrarea. „Tot aud că sunt doar probleme temporare”, a spus Dmitri, un student, continuând: „Trăim așa de săptămâni întregi. Aceasta nu este o viață normală și situația nu mai poate continua mult timp".
