Ratingul de țară al Franței a fost retrogradat de agenția Fitch, vineri, ca urmare a protestelor uriașe, instabilității politice și a crizei politice și economice generate de prăbușirea guvernului Bayrou și de opoziția dură a extremelor politice față de măsurile lui Emmanuel Macron, relatează Euronews.
Retrogradarea ratingului de credit al Franței adâncește criza politică și economică, sporind presiunea asupra președintelui Emmanuel Macron și a noului prim-ministru, Sébastien Lecornu.
Fitch a invocat instabilitatea politică tot mai mare și incertitudinea legată de modul în care guvernul va reuși să controleze finanțele publice aflate în expansiune.
Agenția americană a redus calificativul de la „AA-” la „A+”, avertizând că povara deja grea a datoriei țării va continua să crească cel puțin până în 2027, în lipsa unor măsuri decisive.
În raportul său, Fitch a precizat că turbulențele provocate de căderile succesive ale guvernelor după alegerile parlamentare anticipate din 2024 au slăbit capacitatea țării de a implementa „o consolidare fiscală de anvergură” și că este puțin probabil ca deficitul bugetar să scadă sub pragul de 3% din PIB înainte de 2029, așa cum sperase fostul premier, François Bayrou.
Retrogradarea vine la doar câteva zile după ce Bayrou a fost înlăturat din funcția de prim-ministru, în urma pierderii votului de încredere în parlamentul de la Paris.
Bayrou propusese reduceri drastice de cheltuieli pentru a diminua deficitul și datoria publică, inclusiv eliminarea a două zile libere legale.
Fitch estimează, de asemenea, că datoria va urca de la 113,2% din PIB în 2024 la 121% în 2027, „fără o perspectivă clară de stabilizare în anii următori.”
„Creșterea îndatorării publice limitează capacitatea Franței de a răspunde unor noi șocuri fără o deteriorare suplimentară a finanțelor publice”, a transmis agenția, exprimând scepticism că actuala criză politică se va încheia curând.
„Ne așteptăm ca perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2027 să reducă și mai mult posibilitatea consolidării fiscale pe termen scurt și considerăm că este foarte probabil ca blocajul politic să continue și după aceste alegeri”, a avertizat Fitch.
Aceasta ar putea fi o atenționare pentru investitori, cu consecințe și asupra populației, printr-o posibilă creștere a dobânzilor la creditele imobiliare.
Totuși, experți intervievați de Euronews spun că retrogradarea era anticipată și că impactul asupra dobânzilor ar trebui să rămână limitat.
„Economia franceză e solidă”
Ministrul Economiei și Finanțelor, Eric Lombard, a spus că „ia act” de decizie, dar a spus, în același timp, că „economia franceză e solidă”.
„Noul prim-ministru a început deja consultări cu forțele politice reprezentate în Parlament, în vederea adoptării unui buget pentru țară și a continuării eforturilor de redresare a finanțelor publice”, declarat Lombard, într-o postare pe Twitter.
Situația rămâne, însă, îngrijorătoare, a explicat Hadrien Camatte, economist-șef pentru Franța, Belgia și zona euro la Natixis CIB, din cauza faptului că „deficitul Franței este unul dintre cele mai ridicate din UE, la 5,8% în 2024, în timp ce deficitul de stabilizare este de aproximativ 2,8%.”
„Consolidarea fiscală este dificilă într-un context de fragmentare politică și tensiune socială. Cu toate acestea, Franța are mai multe atuuri: o economie diversificată, o demografie mai favorabilă decât a vecinilor, economii solide la nivelul gospodăriilor și o situație bună a companiilor”, a declarat el pentru Euronews.
Potrivit lui Sylvain Bersinger, economist și fondator al Bersingeco, „Franța încă dispune de o marjă de manevră, dar aceasta se îngustează.”
„Situația ar putea deveni critică în câțiva ani dacă deficitul nu este redus. În primul rând, trebuie depășită paralizia politică și adoptat un buget care să diminueze deficitul”, a subliniat Bersinger.
Cererea internă va susține economia Franței, spune Fitch
Deși Franța este acum a treia țară cea mai îndatorată din zona euro, după Grecia și Italia, mai mulți indicatori economici sunt pozitivi: inflația este printre cele mai scăzute din UE, iar rata șomajului este stabilă la 7,5% (+0,1% față de anul trecut).
Institutul Național de Statistică (INSEE) a oferit chiar o notă de optimism, prognozând o creștere a PIB de 0,8% în 2025, peste estimările anterioare.
„Franța este doar moderat expusă comerțului cu SUA, dar impactul indirect al tarifelor de 15% impuse de Statele Unite asupra întregii Uniuni Europene va afecta creșterea economică”, a precizat Fitch, adăugând că o redresare ar putea veni din cererea internă.
„Incertitudinea politică și strategică actuală ar putea cântări asupra climatului economic, dar rata ridicată a economisirii gospodăriilor și bilanțurile solide ale companiilor ar trebui să susțină consumul și investițiile, mai ales în contextul actualei inflații reduse”.
Potrivit lui Hadrien Camatte, Germania și Olanda sunt țările cel mai bine cotate de agențiile de rating.
„Țările din sudul Europei rămân, în general, mai slab evaluate, în special Italia, având în vedere nivelurile ridicate ale datoriei și moștenirea crizei datoriilor suverane. Totuși, perspectivele sunt mai pozitive decât în cazul Franței”, a explicat economistul.
Agenția rivală S&P Global urmează să actualizeze propriile perspective pentru Franța în luna noiembrie.
În prezent, nu există o agenție europeană acreditată să evalueze datoria statelor membre UE, din cauza lipsei de consens între cele 27 de state privind criteriile de evaluare.
Ştiri video recomandate
