Norvegia ar trebui să permită fondului său suveran de investiții, în valoare de 2,3 trilioane de dolari, să investească în mari companii occidentale din industria de apărare care sunt în prezent excluse din portofoliul său din cauza implicării lor în producția de arme nucleare, a recomandat, joi, o comisie numită de guvernul de la Oslo, relatează Reuters.
Organizațiile societății civile au criticat această propunere, precum și alte recomandări ale comisiei, considerând că ele ar slăbi regulile etice ale fondului și ar crea un precedent negativ, care ar putea fi urmat și de alți investitori internaționali.
Modificarea propusă în privința companiilor din industria de apărare face parte dintr-o reformă amplă a regulilor etice care guvernează cel mai mare fond suveran de investiții din lume. Dacă va fi aprobată de parlamentul norvegian, aceasta ar putea permite investiții de zeci de miliarde de dolari în producători de armament.
Regulile actuale ale fondului îi interzic să cumpere participații la companii precum Airbus, Boeing, BAE Systems și Lockheed Martin, pe motiv că acestea contribuie la producția de arme nucleare.
Noile reguli propuse ar introduce, însă, o excepție pentru companiile cu sediul în state recunoscute drept puteri nucleare în temeiul Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (TNP), care sunt aliate ale Norvegiei în NATO.
„Aceasta înseamnă că fondul va putea investi din nou în mai multe companii britanice, franceze și americane producătoare de armament”, a declarat Svein Gjedrem, președintele comisiei, în cadrul unei conferințe de presă. Crucea Roșie Norvegiană s-a numărat printre organizațiile care au condamnat propunerea.
„Investind în asemenea arme, transmitem un mesaj întregii lumi: aceste arme sunt acceptabile. Acest lucru pune vieți în pericol”, a declarat directoarea organizației, Grete Herlofson, într-un comunicat transmis Reuters.
Ministrul norvegian al finanțelor, Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO, a cerut comisiei să reevalueze regulile etice, invocând schimbările din situația de securitate mondială și dependența Norvegiei de umbrela nucleară a NATO.
Printre celelalte companii din industria de apărare aflate pe lista de excludere a fondului se numără Safran, Thales, BWX Technologies, Northrop Grumman, Fluor, General Dynamics, Huntington Ingalls Industries, Jacobs Solutions, L3Harris Technologies și L&T.
Excluderea acestor companii ar putea fi menținută din alte motive etice, dar comisia a recomandat și modificarea procedurilor prin care sunt luate asemenea decizii.
Propunerea vine la un an după ce administrația Trump a criticat fondul norvegian pentru că și-a vândut participațiile la compania americană Caterpillar, din cauza utilizării buldozerelor sale în Gaza și în Cisiordania ocupată.
Dacă guvernul minoritar norvegian va adopta propunerile comisiei, ar dispune de suficient sprijin în parlament pentru a le aproba.
Ministerul norvegian al finanțelor urmează să prezinte propriile propuneri în primăvara anului 2027.
Motivele etice ale deciziilor ar putea rămâne confidențiale
Anul trecut, la câteva săptămâni după criticile administrației Trump, parlamentul norvegian a suspendat vânzarea participațiilor fondului suveran din motive etice, în așteptarea rezultatelor evaluării prezentate joi.
Peste jumătate din activele fondului sunt investite în Statele Unite. Cele mai mari zece companii din portofoliu sunt companii tehnologice, precum Nvidia, Apple și Amazon, care reprezintă împreună peste 20% din valoarea participațiilor la acțiuni deținute de fond.
Înainte de suspendarea acestor proceduri, Consiliul de Etică, organismul independent responsabil cu supravegherea respectării regulilor etice ale fondului, formula recomandări privind vânzarea participațiilor și le transmitea consiliului de administrație al băncii centrale, care avea ultimul cuvânt. De regulă, conducerea băncii centrale urma recomandările Consiliului de Etică.
După ce fondul își vindea toate participațiile la o anumită companie, motivele deciziei erau publicate integral, iar numeroși mari investitori instituționali internaționali procedau la fel.
Joi, comisia a recomandat ca acest consiliu să își continue activitatea, dar să nu mai propună măsuri concrete. Rolul său ar urma să se limiteze la analizarea încălcărilor normelor etice de către companii.
Banca centrală, care administrează fondul, ar urma să decidă dacă își vinde participațiile la o companie, dacă publică evaluările Consiliului de Etică, când le face publice și sub ce formă.
Comisia a mai recomandat o atenție deosebită în cazul celor mai mari companii din portofoliu, deoarece vânzarea participațiilor la acestea ar avea un impact mai mare asupra valorii totale a fondului.
Tale Hungnes, conducătoarea organizației de advocacy Future in Our Hands, a declarat pentru Reuters că propunerile comisiei ar lăsa Consiliul de Etică „fără nicio putere reală”.
„Dreptul internațional și drepturile fundamentale ale omului nu pot deveni mai puțin importante doar pentru că o companie este profitabilă, sensibilă din punct de vedere politic sau pentru că este dificil să renunți la investițiile în ea”, a spus Hungnes.
Președintele comisiei avertizează că fondul a devenit mai vulnerabil la amenințări
Svein Gjedrem, președintele comisiei, a declarat că, odată cu creșterea sa, fondul a devenit mai vizibil în străinătate, într-o perioadă în care situația geopolitică este tot mai fragmentată, iar relațiile dintre state se bazează tot mai mult pe interese și avantaje reciproce. În consecință, fondul a devenit mai vulnerabil la amenințări.
„Fondul provoacă reacții în străinătate și există un risc mai mare de contramăsuri”, a declarat Gjedrem. El nu a menționat Statele Unite și nici vreo altă mare putere.
Defunctul senator american Lindsey Graham, un aliat al lui Trump, propusese, anterior, introducerea unor taxe vamale și anularea vizelor ca represalii pentru decizia fondului suveran norvegian de a-și vinde participațiile la Caterpillar.
Stoltenberg a declarat, anterior, pentru Reuters, că transparența fondului în privința publicării motivelor pentru retragerea investițiilor ridică anumite dileme.
Joi, el a precizat că întrebarea nu este dacă fondul poate continua să respecte principiile etice.
„Va continua să respecte principiile etice, dar întrebarea este cum le aplicăm într-o lume aflată în schimbare”, a declarat Stoltenberg pentru Reuters.
