Primele semnale sugerează că cererea premierului Franţei, François Bayrou, de a organiza un vot de încredere ar putea duce la prăbușirea guvernului său minoritar fragil, luna viitoare, amplificând criza cu care se confruntă președintele Emmanuel Macron. Dacă guvernul Bayrou nu ar trece de votul de încredere, Macron are doar trei variante: alt prim-ministru, alegeri anticipate sau demisia, scrie Politico.
Luni, Bayrou și-a provocat adversarii să-l "răstoarne" pe 8 septembrie, invocând necesitatea reducerii deficitului bugetar masiv al Franței. Cei mai mulți par dispuși să-i demonstreze că este doar un bluf.
Partidul de extremă stângă, Franța Neînfrântă, care de mult timp urmărește înlăturarea lui Bayrou, a anunțat rapid că va iniția demersuri pentru a-l da jos. La fel vor proceda și socialiștii de centru-stânga, care și-au pierdut răbdarea. Chiar și Adunarea Națională, partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, care părea să aștepte până când negocierile bugetare ar fi periclitat poziția lui Bayrou, pare acum decis să acționeze.
Tabăra lui Bayrou a fost luată prin surprindere de decizia extremei drepte. O persoană apropiată premierului, care a dorit să rămână anonimă pentru a putea vorbi liber, a declarat pentru Politico că se așteptau ca Le Pen "să ne lase pe noi să facem treaba murdară" de a echilibra bugetul Franței.
Bayrou a supraviețuit mai multor moțiuni de cenzură de la numirea sa, la sfârșitul anului trecut, grație abținerii fie a Adunării Naționale, fie a socialiștilor. Întrucât niciunul dintre acești actori nu mai pare dispus să-i acorde un nou răgaz, șansele de supraviețuire ale lui Bayrou s-au evaporat aproape complet – cu excepția unei improbabile schimbări de poziție a adversarilor săi.
Dacă guvernul condus de Bayrou cade, următoarea mișcare îi va aparține lui Macron, care are doar trei variante:
Numirea unui alt prim-ministru
Găsirea unui numitor comun în Adunarea Națională s-a dovedit a fi extrem de dificilă, după ce alegerile anticipate din vara trecută au dus la un parlament fragmentat, alcătuit din trei blocuri aproximativ egale: o alianță de stânga, o coaliție între centriști și conservatori și extrema dreaptă.
Dacă Bayrou va fi înlăturat, va deveni al doilea prim-ministru destituit de la alegeri încoace, după ce și predecesorul său, Michel Barnier, a fost demis printr-o moțiune de cenzură, la doar trei luni de la numire.
Numirea unui al treilea premier centrist sau de centru-dreapta poate părea o repetare a aceleiași greșeli – potrivit definiției eronate a nebuniei atribuită lui Albert Einstein: "să faci același lucru în mod repetat și să aștepți un rezultat diferit".
Însă Macron ar putea să nu aibă altă opțiune, dacă dorește să-și protejeze moștenirea politică înainte de alegerile prezidențiale din 2027.
Unul dintre numele vehiculate este cel al ministrului Apărării, Sébastien Lecornu, în vârstă de 39 de ani, un aliat apropiat al lui Macron și fost membru al partidului conservator Les Républicains, partener-cheie atât pentru Bayrou, cât și pentru Barnier. Lecornu este văzut drept un operator politic abil, capabil să comunice chiar și cu extrema dreaptă.
Macron ar putea, de asemenea, să se îndrepte către zona de centru-stânga, pentru a-i convinge pe socialiști să intre într-o coaliție guvernamentală. Numele fostului premier socialist Bernard Cazeneuve a fost menționat în mai multe rânduri în timpul tranzițiilor guvernamentale anterioare.
Totuși, socialiștii ar putea solicita concesii importante din partea lui Macron și a alianței sale – de exemplu, creșterea taxelor, pe care Macron a respins-o categoric încă din 2017, sau redeschiderea dezbaterii privind reforma sistemului de pensii.
În plus, diviziunile interne din tabăra de centru-stânga pun sub semnul întrebării capacitatea acesteia de a susține un guvern în care să se regăsească foști rivali, mai ales în contextul incertitudinii legate de alegerile prezidențiale din 2027.
Alegeri anticipate
Macron, cunoscut drept un jucător politic abil, ar putea decide să convoace alegeri anticipate pentru a pune capăt blocajului din parlament. Problema este că dizolvarea parlamentului este tocmai cea care a generat acest impas politic. De altfel, peisajul politic nu s-a schimbat semnificativ de vara trecută, iar alegerile ar putea duce, din nou, la un parlament suspendat.
Până luni, părea improbabil ca Macron să riște noi alegeri. A reiterat în repetate rânduri, inclusiv săptămâna trecută, că dorește ca Bayrou să rămână în funcție și ca liderii politici să coopereze.
Totuși, presiunile în favoarea dizolvării parlamentului cresc. Mulți cred că pot obține majoritatea, iar o victorie clară a unei forțe politice nu este exclusă.
Liderul socialist Boris Vallaud a declarat că partidul său se pregătește pentru posibilitatea ca Macron să convoace alegeri. La rândul ei, Marine Le Pen a scris pe X că "doar alegerile anticipate le vor permite francezilor să-și aleagă propriul destin, împreună cu Adunarea Națională".
Declarația lui Le Pen a surprins oamenii, având în vedere că, în prezent, ea nu are dreptul să candideze, fiind condamnată pentru delapidare – acuzație pe care o neagă și pentru care a făcut apel.
Demisia
Haosul politic alimentează apelurile, tot mai frecvente, din partea unor voci politice care cer ca Macron să demisioneze – la fel ca după alegerile anticipate din vara trecută.
Liderul formațiunii Franța Neînfrântă, Jean-Luc Mélenchon, a anunțat că partidul său va depune o moțiune parlamentară de destituire a lui Macron, deși aceasta pare sortită eșecului. Totuși, analiștii politici au început să abordeze ideea, iar politicienii sunt întrebați deschis, în emisiuni, dacă își doresc ca Macron să plece.
Macron a negat categoric că ar lua în calcul o retragere prematură din funcție. Totuși, viitorul Franței depinde în mare măsură de capacitatea guvernului de a propune un buget sustenabil pentru 2026, care să reducă deficitul și cheltuielile.
Indiferent ce se va întâmpla în continuare, este clar că haosul politic și situația dezastruoasă a finanțelor publice ar putea deveni rapid un cocktail exploziv pentru președintele Franței.
Ştiri video recomandate
