O întrebare celebră, pusă de Charles de Gaulle, liderul militar francez din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, devenit ulterior președinte, suna astfel: "Cum poate cineva să guverneze o țară cu 246 de feluri de brânză?"
După mai bine de 60 de ani, răspunsul pare să fie că nimeni nu poate, remarcă CNN într-o analiză publicată pe site-ul său.
Potrivit rețelei de știri americane, Franța dă impresia că a ajuns de neguvernat, în contextul în care actualul cabinet se află în pragul colapsului.
Luni, Francois Bayrou este pe cale să devină cel de-al patrulea prim-ministru care își pierde funcția în mai 20 de luni.
Dacă pică la votul de încredere în Parlament, șeful guvernului îl va lăsa pe președintele Emmanuel Macron mai slab ca niciodată din punct de vedere politic.
Însuși Bayrou a convocat votul, în încercarea de a promova un foarte nepopular plan de economii de 44 de miliarde de euro. Acesta include eliminarea a două sărbători legale și înghețarea cheltuielilor.
Potrivit premierului, planul este o chestiune de "supraviețuire națională".
Bayrou argumentează că Franța trebuie să-și aducă sub control datoria publică a cărei valoare ar fi crescut "cu 12 milioane de euro pe oră" în fiecare zi din ultimii 20 de ani.
Tocmai reforma bugetară a fost cea care l-a costat funcția pe predecesorul său, Michel Barnier.
Fost negociator șef al Uniunii Europene, care a menținut unitatea blocului comunitar după Brexit-ul din 2016, Barnier a rezistat doar trei luni în funcția de prim-ministru, nereușind să-i convingă pe francezi să accepte reduceri drastice de cheltuieli.
Amenințată de instabilitate politică, Franța se împrumută tot mai scump
Pe măsură ce țara se afundă tot mai mult în instabilitate politică, costurile împrumuturilor sale cresc.
Randamentele obligațiunilor franceze cu scadența la zece ani le-au depășit cele ale Spaniei, Portugaliei și Greciei, țări care au fost cândva în centrul crizei datoriilor din zona euro.
Din acest punct de vedere, Franța se apropie în prezent de Italia, iar o economie cu probleme e în contrast cu planurile lui Emmanuel Macron, de a poza drept omul-forte al Europei.
Macron plătește prețul deciziei de a convoca alegeri legislative anticipate anul trecut
Instabilitatea actuală poate fi atribuită deciziei dramatice a lui Macron, de a convoca alegeri anticipate anul trecut, estimează CNN.
Iritat de rezultatele bune obținute în alegerile europene din mai 2024 de Rassemblement National (Adunarea Națională, condusă de tandemul Marine Le Pen - Jordan Bardella), președintele francez a forțat un vot pentru Parlament în care propriul său partid a pierdut locuri în favoarea extremei drepte și extremei stângi.
Scrutinul a lăsat Franța cu un for legislativ foarte fragmentat.
Alternața la putere proiectată de Charles de Gaulle a încetat odată cu ascensiunea lui Macron
Dar nu trebuia să se întâmple așa, remarcă CNN.
Cea de-a cincea republică, fondată de președintele de Gaulle în 1958, a fost concepută tocmai pentru a pune capăt instabilității cronice care le-a afectat pe precedentele două la începutul secolului al XX-lea.
Noua constituție a acordat puteri sporite executivului și a instituit un sistem majoritar pentru a evita apariția guvernelor cu durată de viață scurtă.
Drept urmare, timp de decenii, două partide principale, de stânga și de dreapta, au alternat la putere.
Macron a distrus această ordine în 2017, devenind primul președinte ales fără sprijinul vreunuia dintre partidele politice consacrate.
Reales în 2022, el și-a pierdut ulterior majoritatea parlamentară, pe fondul migrării unei părți din electorat către extreme.
Au urmat doi ani de guvernare fragilă, Macron fiind nevoit să invoce în repetate rânduri articolul 49.3 din Constituție și să impună astfel legi fără vot în Parlament, spre iritarea crescândă a parlamentarilor din opoziție și a unei mari părți a opiniei publice franceze.
În alegerile anticipate din 2024, stânga a câștigat cele mai multe locuri în turul al doilea, dar tot nu a obținut majoritatea, după ce extrema dreaptă a dominat primul tur.
În această situație, Macron a refuzat propunerea unui premier de stânga.
Spre deosebire de Germania sau Italia, Franța nu are o tradiție în formarea de coaliții, politica sa fiind modelată, de peste 60 de ani, de un sistem prezidențial.
Ce urmează dacă guvernul Bayrou cade
Dacă guvernul Bayrou cade, se va intensifica presiunea asupra președintelui de a demisiona, deși acesta a promis să-și ducă mandatul până la capăt.
Șefa extremei drepte, Marine Le Pen, îi cere președintelui să dizolve parlamentul, cu speranța că alegerile anticipate i-ar întări și mai mult partidul.
O altă cale ar fi ca Macron să numească un guvern interimar, încercând să câștige timp pentru identificarea unui premier succesor, printre favoriți numărându-se ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, și ministrul Justiției, Gérald Darmanin.
Problema este că, după trei prim-miniștri centriști eșuați, partidele de opoziție nu mai sunt dispuse să acorde o șansă unui al patrulea.
O altă opțiune ar fi numirea unui prim-ministru dintr-o altă familie politică decât a președintelui, dar o alegere din partea dreaptă ar fi blocată de stânga și viceversa.
Extrema dreaptă, cotată drept favorită în sondaje, în caz de anticipate
Climatul politic rămâne sumbru în Franța, observă CNN.
Un sondaj recent realizat de Elabe indică faptul că, în cazul unor noi alegeri parlamentare anticipate, formațiunea lui Le Pen și Bardella s-ar clasa pe primul loc, stânga ocupând locul al doilea, iar forțele de centru locul trei, la mare distanță.
Mulți estimează că extrema dreaptă va prelua în cele din urmă puterea: dacă nu acum, atunci la următoarele alegeri prezidențiale din 2027.
Asta nu înseamnă că venirea extremiștilor la putere va rezolva problemele care-i înfurie pe francezi în prezent.
Deocamdată, este clar că încrederea publicului în clasa politică s-a prăbușit, iar furia populară se va revărsa pe străzi pe 10 septembrie, în proteste convocate la nivel național sub sloganul "Bloquons tout" ("Blocăm totul").
Toate acestea vin într-un moment extrem de nepotrivit, cu războaie care fac ravagii în Ucraina și Orientul Mijlociu.
Instabilitatea de la Paris este un cadou atât pentru președintele rus Vladimir Putin, cât și pentru omologul său american, Donald Trump, ambii savurând plăcerea de a ridiculiza slăbiciunile Europei, conchide analiza CNN.
Ştiri video recomandate
