În urmă cu două decenii, economia globală a fost zguduită de un prim „șoc chinezesc”, când un val de produse ieftine a distrus modelele de afaceri ale producătorilor locali din economiile dezvoltate, provocând dispariția a milioane de locuri de muncă și alimentând nemulțumiri și tensiuni sociale care au dus la ascensiunea unor politicienilor de tipul lui Trump, scrie Financial Times.
Acum este în desfășurare un al doilea șoc — unul și mai amenințător pentru partenerii comerciali ai Chinei: un atac asupra industriei manufacturiere high-tech.
FT dă exemplul unui produs chinezesc care are putea fi revoluționar - un senzor de dimensiunea pumnului, care detectează pierderile de curent electric și care se integrează în stațiile de încărcare pentru mașini electrice, acționând ca un element de siguranță între mașină și rețea.
Dispozitivul nu este doar un simbol al inovației și realizărilor sectorului high-tech din China. El arată, de asemenea, o tendință care erodează industria manufacturieră de vârf la nivel global, spre disperarea guvernelor statelor cu economii dezvoltate din Asia, Europa și nu numai.
Creșterea cererii pentru mașini electrice a dus livrările senzorilor lui Huang Xian la un nivel estimat de zece milioane de unități în acest an, în creștere de la aproximativ 20.000 în 2019, când compania sa, Mega-Senway Electronic Technology, a intrat pe piață.
La acea vreme, produsul era încă unul de nișă, furnizat de câteva companii germane și elvețiene, care vindeau senzorii la aproximativ 200 de yuani (în jur de 30 de dolari americani) sau mai mult pe bucată.
Mega-Senway a produs primii săi senzori la un cost de aproximativ 40 de yuani bucata și i-a vândut la 100 de yuani, ceea ce i-a asigurat lui Huang un profit decent.
„Valul” chinezesc, pe cale să măture și domeniul high tech
Dar, pe măsură ce concurența în China a crescut, prețurile au început să scadă. Companiile europene au ieșit treptat de pe piață. Compania lui Huang, cu sediul la Shanghai, vinde acum unii senzori la doar 10 yuani bucata. „Nu ne-am imaginat niciodată că scăderea prețurilor va avea loc atât de rapid”, spune el, citat de FT.
Traiectoria companiei sale este emblematică pentru forțele economice mai ample care remodelează industria și comerțul global, pe măsură ce companiile chineze extrem de competitive pătrund într-o varietate de industrii cu o viteză amețitoare.
Concurența internă acerbă, cuplată cu rezerve industriale uriașe (de personal și resurse), rezerve ample de talent ingineresc și unele dintre cele mai ridicate subvenții din lume, a generat companii de top în domenii precum vehiculele electrice, panourile solare, bateriile, turbinele eoliene și o listă tot mai lungă de sectoare de producție avansată.
Însă, aceleași forțe care creează aceste companii tind, de asemenea, să genereze supracapacitate, în timp ce inundă piețele globale și alimentează tensiunile comerciale. Ajutate de un curs de schimb subevaluat, companiile chineze pătrund agresiv în cele mai avansate industrii din întreaga lume.
„Companiile care pot supraviețui în China sunt de neînvins oriunde altundeva în lume”, spune Huang He, investitor la Mega-Senway și în zeci de alte grupuri industriale chineze.
Patronii chinezi trebuie să „folosească toate mijloacele posibile” pentru a supraviețui, afirmă el, contribuind, astfel, în mod colectiv, la competitivitatea inegalabilă a țării - „China este plină de ingineri”.
Pentru Huang de la Mega-Senway, totul seamănă cu un vârtej care-l seacă de resurse - „Aceasta nu este o situație sănătoasă. Este o concurență malignă”.
Lumea din exterior vede companii de neoprit, care vând produse de calitate la prețuri imposibile. După ce a înregistrat un excedent comercial record la bunuri, care a depășit un trilion de dolari în 2025, China și-a majorat exporturile cu aproape 15% de la an la an în primele trei luni din 2026, continuă FT în analiza sa.
Într-un singur exemplu, SUV-ul Jaecoo 7 din China, cu un preț de pornire de 29.000 de lire sterline, a devenit cea mai bine vândută mașină din Marea Britanie în luna martie.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, unul dintre liderii europeni care au vizitat Beijingul în ultimele șase luni, nu și-a menajat cuvintele față de o amenințare pe care o consideră existențială. Valul de produse chinezești de calitate, a spus el, reprezintă o „chestiune de viață și de moarte” pentru industria manufacturieră europeană.
„Involuția” chinezească
În limba chineză există un cuvânt care a ajuns să descrie acest fenomen: neijuan, sau involuție — un termen care a devenit o prescurtare pentru un context în care toată lumea aleargă din ce în ce mai mult pentru randamente tot mai mici.
Aceasta obligă companii precum Mega-Senway să se miște rapid. Huang explică modul în care au redus costurile atât de drastic în doar câțiva ani. Mai întâi au achiziționat fabrica care producea senzorii pe care îi proiectau. Apoi a vizitat fabrici din apropiere pentru a le studia cele mai bune practici.
Un muncitor testa inițial senzorii finali unul câte unul, spune el. Huang a reproiectat dispozitivele de testare pentru a verifica patru simultan, apoi opt, cu un muncitor care încărca și descărca constant loturile. Acum i-a înlocuit pe muncitori cu brațe robotizate.
„Ne actualizam procesele de două sau trei ori pe an”, spune Huang. „Presiunea venea atât de rapid.”
Ciclurile de produs de cinci ani, cu negocieri anuale de preț, pe care funcționa odinioară industria auto, au dispărut, afirmă el. Un mare producător auto a eliminat toți intermediarii și lansează licitații în fiecare lună direct către producători din lanțul de aprovizionare, precum Mega-Senway.
Aceștia depun oferte de preț, li se spune dacă sunt cele mai mici sau nu, apoi trimit din nou — rundă după rundă, până când nimeni nu mai poate scădea prețul.
La rândul său, Huang a fost nevoit să aducă mai mulți furnizori pe care să-i pună în competiție unii cu alții. „Sunt presat, așa că singura opțiune este să mut presiunea asupra lor”, spune el, menționând că nici măcar producătorii auto de la capătul lanțului nu sunt imuni la războaiele de prețuri.
BYD, cel mai mare producător de vehicule electrice din lume, a văzut cum prețul mediu de vânzare per mașină a scăzut de la 143.100 de yuani în 2021 la 119.223 de yuani anul trecut.
Nio, una dintre mărcile premium de vehicule electrice din China, a redus prețul SUV-ului său de top ES8 cu aproximativ 20% de la lansarea din 2018, în ciuda faptului că a integrat mult mai multă tehnologie în mașină.
Directorul executiv William Li spune că reducerea costurilor a fost o prioritate pe măsură ce au reproiectat vehiculul. „Pentru prima generație ES8, structura vehiculului utiliza 97,4% aluminiu, ceea ce era foarte costisitor”, spune el. „Astăzi, putem obține aceeași rezistență cu mai puțin aluminiu.”
Li adaugă că firma a internalizat producția unor componente precum semiconductorii și a localizat aprovizionarea cu piese precum suspensia pneumatică, care înainte era importată din Germania.
„Din 2018, întregul lanț de aprovizionare din China s-a transformat — vânzările de mașini electrice sunt acum de o sută de ori mai mari decât atunci, astfel că costurile de-a lungul întregului lanț, baterii și tot, au scăzut enorm”, spune el.
Nio a raportat primul său profit trimestrial din istorie în ultimul trimestru al anului. Însă, profitul lui Huang se apropie de zero pentru unele comenzi, iar clienții săi continuă să ceară prețuri mai mici.
Este o situație similară în întreaga industrie chineză, de la chimie la energie solară și până la producătorii de componente pentru giganții auto și eolieni: volumele continuă să crească, dar profiturile se reduc sau devin negative.
Acest lucru i-a determinat pe Huang și pe alți antreprenori chinezi să își pună întrebări mai ample legate de cerere și ofertă, structurile de stimulente guvernamentale și teoria jocurilor, în încercarea de a găsi o cale de ieșire din competiția necruțătoare.
„Înainte puteai să te concentrezi doar pe fabricarea produselor”, spune el. „Acum toată lumea este într-o stare de confuzie, întrebându-se ce se întâmplă de fapt și de ce am fost atrași într-o spirală descendentă”.
China nu e dispusă să renunțe la supraproducție
Problema dezechilibrelor globale nu este nicidecum limitată la China.
Stabilitatea pe termen lung a economiei mondiale este amenințată în egală măsură de deficitul masiv de cont curent al SUA și de necesitatea ca această țară să își reducă deficitul bugetar, să își consolideze economisirea internă și să își diminueze dependența de finanțarea externă.
Astfel de preocupări structurale urcă pe agenda economică internațională și vor reprezenta un punct central al reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale.
Însă, fracturarea alianței occidentale, declanșată de Trump, i-a făcut pe oficialii de rang înalt pesimiști în privința perspectivelor unei încercări concertate de a aborda aceste probleme economice structurale.
Este puțin probabil și ca regimul chinez să renunțe la „dependența” sa de exporturi, iar după războaiele comerciale recente și după comportamentul său haotic, Donald Trump are puțin șanse să-l mai convingă pe Xi Jinping să facă orice.
„Există o orientare ideologică profund înrădăcinată la vârful ierarhiei chineze în favoarea producției în detrimentul consumului”, spune Daleep Singh, fost consilier la Casa Albă în administrația Biden și, în prezent, economist-șef global la PGIM.
„China va continua să se bazeze pe restul lumii pentru a absorbi supraproducția sa, deoarece costul politic intern al stimulării propriilor consumatori este prea ridicat”.
Economiile europene, inclusiv Marea Britanie, Germania și Franța, se numără printre cele expuse valului de exporturi de mărfuri, deoarece prețurile ridicate la energie și costurile cu forța de muncă de pe continent le fac deosebit de vulnerabile în fața produselor mai ieftine din alte regiuni.
Prin comparație, primul „șoc chinezesc” a avut efecte mai mixte în Europa, deoarece electronicele de consum, mobilierul și electrocasnicele produse în China nu concurau direct cu industriile de bază, precum cea auto din Germania.
Acum, sentimentul de siguranță a dispărut. Creșterea exporturilor chineze în primele trei luni din 2026 a fost alimentată de livrările către UE, în creștere cu 21,1%, și către Asia de Sud-Est, în creștere cu 20,5% de la an la an — chiar în timp ce exporturile către SUA au scăzut.
În mod alarmant pentru guvernele din Europa, Asia și din alte regiuni, factorii politici și economici care alimentează creșterea excedentului comercial al Chinei se intensifică.
Criza prelungită din sectorul imobiliar și sistemul slab de protecție socială au limitat consumul, ducând la inflație zero anul trecut și la o dependență tot mai mare de cererea externă pentru susținerea creșterii economice.
Oficialii chinezi resping criticile la adresa strategiei economice a țării, indicând că nu au planuri imediate de schimbare a direcției.
„Așa-numita problemă a «supracapacității Chinei» nu există în realitate și nu ar trebui folosită ca pretext pentru manipulare politică”, a transmis, luna trecută, diplomația chineză, ca răspuns la eforturile SUA de a crește tarifele vamale asupra Chinei.
Xi a lansat anul trecut o campanie împotriva competiției de tip neijuan, încercând să limiteze războaiele de prețuri în sectoare precum tehnologia avansată și energia verde.
Însă, atunci când liderii chinezi au lansat oficial, luna trecută, planul cincinal pentru perioada 2026–2030, au aprobat un sprijin de stat masiv pentru sectoare diverse, de la biomanufactură la robotică.
Un alt factor critic este moneda chineză. Inflația mai scăzută față de partenerii comerciali ai Chinei a dus la o depreciere reală a cursului de schimb în ultimii trei ani, contribuind la creșterea exporturilor nete și a excedentului de cont curent, care s-a situat la 3,7% din PIB anul trecut.
FMI estimează că rata de schimb efectivă reală a Chinei — care măsoară valoarea reală a monedei în raport cu un coș de valute concurente — este subevaluată cu aproximativ 16%, ceea ce alimentează avantajul competitiv al exportatorilor chinezi.
De asemenea, China dispune de o gamă largă de politici pentru a sprijini companiile în faza de lansare, iar autoritățile locale, în special, concurează între ele pentru a oferi cele mai atractive subvenții, terenuri ieftine, finanțare și facilități fiscale, în încercarea de a atrage producători și de a dezvolta noi industrii pe teritoriul lor.
Competiția între regiuni poate fi atât de intensă încât unele companii se mută dintr-un loc în altul în căutarea subvențiilor și investițiilor. Acestea au ajuns să fie cunoscute drept „întreprinderi migratoare”.
Europenii încearcă să găsească soluții
Vânzarea pe piețele externe, unde profitul e mai „sănătos” și competiția mai puțin dură, reprezintă o prioritate majoră pentru multe companii chineze. Numeroși producători de mașini și baterii, firme din domeniul turbinelor eoliene și producători de panouri solare lucrează la extinderea vânzărilor externe.
Exporturile de mașini ale Chinei au crescut cu 21%, ajungând la 142 de miliarde de dolari anul trecut, iar livrările de baterii litiu-ion au atins 77 de miliarde de dolari. În cazul fotovoltaicelor, volumele exporturilor au crescut cu 73%, însă prăbușirea prețurilor a redus valoarea totală a livrărilor cu 8%, până la 28 de miliarde de dolari.
John McLuskie, care conduce operațiunile din Asia ale producătorului elvețian de senzori de curent LEM, spune că este îngrijorat de extinderea concurenților chinezi pe piețele globale. „Cred că ar fi ciudat să nu fii puțin îngrijorat”, afirmă el, adăugând însă că firma sa s-a pregătit pentru această competiție.
LEM produce senzori de curent similari cu cei ai Mega-Senway, dar care sunt integrați direct în automobile, baterii, panouri fotovoltaice și turbine eoliene. Cea mai mare piață a grupului elvețian listat la bursă este China, însă competiția dură de acolo a contribuit la scăderea marjei nete de profit de la 19,4% în anul fiscal încheiat în martie 2022 la 2,7% anul trecut.
LEM a renunțat la dividende și a încercat să reducă costurile, în special în Europa, însă acțiunile sale au scăzut totuși cu 84% în ultimii patru ani.
McLuskie a spus că singura opțiune a companiei este să devină mai asemănătoare cu rivalii chinezi, inclusiv prin aprovizionarea mai intensă din lanțul de producție cu costuri reduse din China și angajarea a aproximativ 30 de specialiști suplimentari în cercetare și dezvoltare la Shanghai.
„Trebuie să fim aproape de clienții noștri și să lucrăm în ritmul lor”, spune el. „Trebuie să fim capabili să facem profit și să concurăm aici”. El adaugă că LEM ar putea beneficia și de extinderea internațională a numeroșilor săi clienți chinezi.
Volkswagen a ajuns la concluzii similare. VW a deschis anul trecut un nou centru de cercetare și dezvoltare la Hefei, care gestionează acum întreaga inginerie pentru noile modele destinate pieței chineze și care va produce treptat mai multe vehicule VW pentru piețele din așa-zisul „Sud Global” și Orientul Mijlociu. Compania consideră că aceasta este singura sa modalitate de a concura cu producătorii auto chinezi.
În acest caz, și în numeroase altele la nivel global, impactul celui de-al doilea „șoc chinezesc” asupra producătorilor nu face decât să se intensifice.
„Trebuie să oprim tăvălugul chinezesc sau să-l încetinim, pentru ca industria noastră să nu dispară peste noapte”, spune Jeromin Zettelmeyer, directorul think-tank-ului Bruegel, referindu-se la capacitatea de producție a Europei și a partenerilor săi.
„Dar nu putem face acest lucru într-un mod care să fie incompatibil cu perspectiva pe termen lung, în care China va continua să fie dominantă în industria manufacturieră globală”, adaugă el. „Avem nevoie de o combinație între atenuarea impactului și adaptarea la el”.
Ştiri video recomandate
