Gaza a fost împinsă într-un nou nivel de disperare, afirmă civili, cadre medicale și lucrători umanitari, din cauza blocadei militare israeliene fără precedent care durează de șapte săptămâni și care a întrerupt complet livrarea de ajutoare către enclavă, arată The Guardian.
Asediul a lăsat teritoriul palestinian în fața unor condiții de o severitate nemaiîntâlnită de la începutul războiului, în timp ce locuitorii se confruntă cu noi ordine de evacuare în masă, reluarea bombardamentelor asupra infrastructurii civile, precum spitalele, și epuizarea stocurilor de alimente, combustibil pentru generatoare și materiale medicale.
Israelul a abandonat unilateral o încetare a focului de două luni cu gruparea palestiniană Hamas pe 2 martie, întrerupând livrările vitale. La puțin peste două săptămâni după aceea, a reluat bombardamentele la scară largă și a trimis din nou trupe terestre în Fâșia Gaza, retrase anterior în perioada armistițiului.
De atunci, liderii politici și oficialii din domeniul securității au declarat în repetate rânduri că livrările de ajutoare nu vor fi reluate până când Hamas nu va elibera ostaticii rămași în captivitate după atacurile din 7 octombrie 2023, care au declanșat conflictul.
› Vezi galeria foto ‹
Guvernul israelian a prezentat noul asediu ca pe o măsură de securitate și a negat în mod repetat că ar folosi înfometarea ca armă — fapt care ar constitui o crimă de război.
Blocada intră acum în a opta săptămână, devenind cel mai lung asediu total continuu la care a fost supusă Fâșia Gaza de la începutul războiului, în urmă cu 18 luni.
Susținut ferm de Statele Unite, cel mai important aliat al său sub administrația Donald Trump, Israelul pare încrezător că poate menține blocada fără să se confrunte cu o reacție internațională semnificativă.
Israel continuă și confiscările masive de terenuri palestiniene pentru a crea zone tampon de securitate și are în plan să transfere controlul livrărilor de ajutoare către armată și contractori privați. Aceste măsuri alimentează temerile din Gaza că Israelul intenționează să mențină prezența militară pe termen lung în teritoriu și să își atingă obiectivul de a-i strămuta permanent pe locuitori.
Mulți dintre cei cu care a vorbit The Observer au mărturisit că, în acest moment, le este mai teamă de foamete decât de bombardamente. „De multe ori, a trebuit să renunț la porția mea de mâncare pentru fiul meu, din cauza lipsei grave de alimente. Foamea mă va ucide – o moarte lentă”, a spus Hikmat al-Masri, lector universitar în vârstă de 44 de ani din Beit Lahia, nordul Gazei.
Rezervele de alimente acumulate în timpul încetării focului de două luni s-au epuizat, iar oamenii disperați din întreaga Fâșie Gaza se îmbulzesc la cantinele sociale cu oale și castroane goale. Potrivit celei mai recente evaluări a Organizației Mondiale a Sănătății, produsele din piețe se vând acum cu 1.400% peste prețurile din perioada armistițiului.
Se estimează că aproximativ 420.000 de persoane sunt din nou în mișcare din cauza noilor ordine de evacuare emise de armata israeliană, ceea ce îngreunează centralizarea unor date concrete despre foamete și malnutriție. Totuși, potrivit organizației Oxfam, cei mai mulți copii supraviețuiesc acum cu mai puțin de o masă pe zi.
Aproximativ 95% dintre organizațiile umanitare și-au suspendat sau și-au redus drastic activitatea din cauza bombardamentelor și a blocadei, iar din luna februarie, Israelul a înăsprit restricțiile pentru accesul personalului internațional în Gaza. Stocurile de materiale medicale de bază – inclusiv analgezice – sunt pe cale să se termine.
„Orașul Gaza este plin de persoane strămutate care au fugit din calea trupelor israeliene care înaintează spre nord. Acești oameni trăiesc pe străzi sau își montează corturile în clădiri avariate care riscă să se prăbușească”, a declarat Amande Bazerolle, coordonatoarea de urgență pentru Gaza din partea Médecins Sans Frontières, aflată în Deir al-Balah.
Bazerolle a adăugat: „Nu există suficiente puncte de îngrijire pentru atâția oameni. La clinica noastră pentru arsuri din orașul Gaza, refuzăm pacienți încă de la ora 10 dimineața și trebuie să le spunem să revină a doua zi, pentru că facem triaj astfel încât stocurile de medicamente să ne ajungă cât mai mult.”
Asediul a fost însoțit de o ofensivă puternică a forțelor israeliene asupra nordului Gazei, dar și a întregului oraș Rafah, situat în extremitatea sudică a Fâșiei Gaza, tăind astfel teritoriul de legătura cu Egiptul.
Potrivit ONU, aproximativ 70% din Gaza se află acum sub ordine de evacuare emise de Israel sau a fost inclusă în zone tampon militare în extindere. Noua zonă de securitate creată la Rafah reprezintă o cincime din întregul teritoriu.
Aceste confiscări de terenuri împing cei 2,3 milioane de locuitori – precum și eforturile umanitare și medicale – în așa-numitele „zone umanitare” desemnate de Israel, din ce în ce mai înghesuite. Totuși, un atac aerian israelian efectuat săptămâna trecută asupra zonei al-Mawasi, cea mai mare dintre aceste zone de pe coasta sudică a Gazei, a ucis 16 persoane.
Pe măsură ce spațiul în care pot opera se restrânge, lucrătorii umanitari spun că sunt îngrijorați de faptul că regulile de angajare urmate de armata israeliană s-au schimbat de la prăbușirea armistițiului, indicând ca exemple recentele bombardamente asupra spitalului Nasser din Khan Younis și a spitalului al-Ahli din orașul Gaza.
Două persoane au fost ucise în atacul asupra spitalului Nasser, care a lovit o clădire în care se aflau membri ai unei echipe medicale internaționale. În cazul spitalului al-Ahli nu s-au înregistrat victime, dar, potrivit personalului medical, secțiile de terapie intensivă și chirurgie au fost distruse. În ambele situații, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că au vizat militanți Hamas.
„Oamenii din Gaza apreciază prezența personalului internațional, deoarece presupun că aceasta le oferă o protecție sporită și că IDF este mai puțin probabil să atace clădirea sau zona respectivă”, a declarat un oficial umanitar de rang înalt, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.
„La începutul războiului, dacă avea loc un atac aerian la doi kilometri de locația noastră, evacuam... treptat, această distanță a devenit 300 de metri, iar acum este de 30 de metri, dacă [IDF] lovește clădirea vecină.
„Fie nu primim niciun avertisment, fie uneori avem 20 de minute, ceea ce nu este suficient pentru a evacua persoanele bolnave. Riscul la care suntem expuși crește... Știm că israelienii încearcă să ne forțeze să lucrăm în condițiile impuse de ei.”
Într-un comunicat transmis ca reacție la acuzațiile lucrătorilor umanitari, IDF a declarat: „Hamas are o practică documentată de a opera în zone dens populate. Loviturile asupra țintelor militare sunt supuse prevederilor relevante ale dreptului internațional, inclusiv luarea măsurilor de precauție fezabile.” Întrebările referitoare la livrarea ajutoarelor au fost direcționate către autoritățile politice.
Israelul susține de mult timp că Hamas deturnează o mare parte din ajutoarele care ajung în Gaza, menținându-și astfel controlul prin păstrarea acestora pentru uz propriu sau prin vânzarea lor la prețuri umflate către civilii disperați.
Săptămâna trecută, presa israeliană a relatat că sunt în curs de desfășurare eforturi de a ocoli agențiile internaționale și de a crea un mecanism controlat de Israel pentru distribuirea ajutoarelor, utilizând contractori privați. Totuși, acestea se află încă în „faze incipiente”, fără un calendar clar pentru implementare. Între timp, criza umanitară nu va face decât să se agraveze, avertizează organizațiile de ajutor umanitar.
Mediatorii internaționali încearcă să reia discuțiile pentru o încetare a focului, însă există puține semne că cele două părți s-au apropiat în privința problemelor fundamentale, cum ar fi dezarmarea Hamas și retragerea trupelor israeliene.
Masri, lectorul din Beit Lahia, a spus: „Când blocada a fost impusă din nou și războiul a fost reluat, m-am simțit îngrozit. Mă gândesc în mod constant la băiețelul meu și la cum îi pot asigura cele necesare.
Nimeni nu își poate imagina nivelul de suferință… Moartea ne înconjoară din toate direcțiile.”
