Plimbarea obişnuită a unei femei la marginea unui oraş din Cehia s-a transformat într-o descoperire arheologică impresionantă. La scurt timp după ce a găsit câteva monede de argint, ea a anunţat arheologii care au verificat fiecare centimetru al zonei. La finalul cercetărilor, ei au anunţat că au descoperit peste 2.150 de monede de argint, care au stat ascunse timp de aproape un mileniu, relatează Daily Galaxy. Descoperirea acestei averi medievale este considerată de specialişti una "la un milion".
O femeie care traversa un câmp proaspăt arat în urmă cu doi ani, în apropiere de Kutná Hora, oraş aflat la aproximativ 65 de km est de Praga, a observat o strălucire în solul răscolit și i-a chemat pe arheologi. Ceea ce au recuperat în zilele care au urmat a fost cel mai mare tezaur de monede din Evul Mediu timpuriu descoperit vreodată în regiunea Kutná Hora: peste 2.150 de dinari de argint, îngropați în urmă cu aproximativ 900 de ani și care nu au mai fost recuperați niciodată.
Monedele de argint au fost fabricate între anii 1085 și 1107. Iar specialiștii presupun că acestea au fost făcute la Praga și importate în Boemia. Arheologii din Cehia numesc "comoara" ca fiind "una dintre cele mai mari descoperiri din ultimul deceniu".
› Vezi galeria foto ‹
Jurnaliştii publicaţiei Daily Galaxy au mai scris că monedele de argint au fost puse într-un vas de ceramică sigilat, însă, de-a lungul anilor, cea mai mare parte a acestuia s-a spart din cauza plugurilor folosite la arat, păstrându-se doar baza. În timp, monedele s-au împrăștiat spre suprafață.
Arheologii de la Institutul de Arheologie al Academiei Cehe de Științe din Praga au folosit detectoare de metale pentru a localiza fiecare piesă, marcând locurile descoperirii cu stegulețe galbene, înainte de a excava cu grijă și de a înregistra geodezic poziția fiecărei monede.
"Descoperirea a fost reprezentată de un aliaj de monede, care, pe lângă argint, conține și un amestec de cupru, plumb și urme de metale", au precizat reprezentanţii Institutului de Arheologie al Academiei Cehe de Științe din Praga, în comunicatul de presă.
Această "comoară" a fost ascunsă într-o perioadă de instabilitate politică, conform arheologului Filip Velímský.
"La acea vreme, în țară existau dispute între membrii dinastiei Přemysl cu privire la tronul princiar al Praga", a explicat acesta.
De asemenea, tot Velímský mai spune că valoarea monedelor antice era "de neimaginat" în perioada respectivă.
"Din păcate, pentru începutul secolelor XI-XII, ne lipsesc datele despre puterea de cumpărare a monedelor contemporane. Dar a fost o sumă uriașă, de neimaginat – și în același timp, indisponibilă – pentru o persoană obișnuită. Poate fi comparat cu câștigarea unui milion la jackpot", a mai declarat arheologul Filip Velímský.
Între timp, experții Institutului de Arheologie al Academiei Cehe de Științe din Praga și ai Muzeului Ceh al Argintului din Kutná Hora au identificat monede emise de trei conducători din dinastia Přemyslid: regele Vratislav al II-lea și principii Břetislav al II-lea și Bořivoj al II-lea, ale căror domnii au acoperit perioada cuprinsă aproximativ între anii 1085 și 1107, aşa cum s-a precizat într-un comunicat publicat pe Facebook.
Prin urmare, originea monedelor indică monetăria din Praga și sfârșitul secolului al XI-lea, tezaurul fiind cel mai probabil îngropat în primul sfert al secolului al XII-lea.
