Parlamentul European a votat pentru un buget care depășește două trilioane de euro pentru următorul cadru financiar multianual de șapte ani – iar Germania și aliații săi „frugali” se pregătesc de luptă pentru a-l opri, scrie Politico.
Negocierile pe tema următorului buget se încing, iar europarlamentarii și guvernele naționale se pregătesc de o luptă dură pe banii europeni și pe tema cheltuirii lor.
O majoritate covârșitoare a europarlamentarilor a votat, marți, pentru creșterea mărimii bugetului cu încă 200 de miliarde de euro – bani pregătiți special pentru diverse programe UE. Noi taxe ar urma să fie stabilite pentru giganții tech americani precum Amazon sau Google.
Germania și aliații săi au răspuns la toate aceste trei idei cu „nu, nu și nu”.
Parlamentul ar vrea chiar să crească dimensiunea bugetului mai mult decât propunerea Comisiei. Executivul european deja se gândește la un buget de 1,8 trilioane pentru subvenții agricole, dezvoltare industrială și ajutoare internaționale.
În plus, Comisia vrea să pregătească în jur de 165 de miliarde de euro pentru plata împrumuturilor comune luate pentru finanțarea recuperării post-Covid. Asta va ridica bugetul până la 1,984 trilioane de euro.
Prin solicitarea sa pentru mai mulți bani, Parlamentul ar urma să crească bugetul până peste limita de două trilioane de euro, și asta fără plățile deja pregătite pentru rambursarea împrumuturilor.
Totuși, este tradițional ca guvernele naționale să refuze Parlamentul când vine vorba de cererile sale pentru mai mulți bani – până la urmă, bugetul este finanțat de guvernele statelor-membre, iar ele au avantajul în aceste negocieri.
Ce este diferit de această dată este voința Parlamentului de a juca dur și de a trage de timp – lucru care-i irită mult pe liderii naționali.
„În celelalte dăți, era asumat că odată ce Consiliul adoptă o poziție, un telefon e suficient să se rezolve treburile și în Parlament. Oricine crede că asta se va mai întâmpla și acum, nu știe prea bine cu ce se mănâncă acest nou parlament”, spune Iratxe Garcia, șefa S&D din PE.
„Să nu subestimați niciodată Parlamentul”, a spus președinta forului, Roberta Metsola, într-o conferință de presă de după vot, insistând că legiuitorii europeni nu vor accepta să mai fie o „irelevanți” în procesul de adoptare a bugetului.
Partidele pro-europene din Parlament — Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații, grupul centrist Renew și Verzii — au susținut toate apelul pentru mai mulți bani, astfel încât UE să poată face față provocărilor precum apărarea și competitivitatea.
„Credem că nu putem face mai mult cu mai puțin; acesta este un mit”, a spus Siegfried Mureșan, negociator pe buget din partea PPE. „Evident, majoritatea membrilor pot vota în favoare doar dacă cererile noastre sunt incluse în buget într-o măsură satisfăcătoare”.
Însă aceste apeluri nu au fost ascultate în țări conservatoare fiscal precum Germania și Țările de Jos, care susțin că e nevoie de un buget mai mic.
„Este trist să vezi că Parlamentul European vrea să abordeze provocările geopolitice și geoeconomice ale secolului 21 cu priorități bugetare adânc înrădăcinate în secolul trecut”, a declarat un diplomat european anonim.
Cu doar câteva zile înainte de votul din Parlament, cancelarul german, Friedrich Merz, — al cărui stat contribuie cu un sfert din bugetul total al UE — a respins propunerea Comisiei din iulie, considerând-o prea mare.
„Într-un moment în care aproape toate statele membre fac cele mai riguroase eforturi de consolidare fiscală pe plan intern, o creștere masivă a bugetului UE, așa cum a propus Comisia, nu se potrivește cu realitatea”, a declarat Merz după summitul liderilor din Cipru de săptămâna trecută.
Dilema taxelor
Parlamentul are, în mod formal, puțin de spus în privința dimensiunii bugetului, aceasta fiind prerogativa liderilor UE. Teoretic, eurodeputații pot fie respinge, fie confirma acordul final al liderilor, cu o majoritate consolidată — însă, în trecut, nu au apăsat niciodată pe „butonul nuclear”.
Deși cererea Parlamentului privind o majorare de zece la sută a bugetului total probabil nu va deveni realitate, mai multe dintre solicitările sale vor fi cel mai probabil preluate de guverne.
Poziția europarlamentarilor este susținută în linii mari de țări precum Polonia, Spania și Italia, care favorizează un buget mare, cu plăți consistente pentru beneficiarii tradiționali, precum fermierii și regiunile mai sărace.
Într-un impuls pentru Parlament, liderii naționali au însărcinat Comisia să analizeze noile taxe propuse de eurodeputați — cunoscute la Bruxelles drept „resurse proprii” — în timpul summitului din Cipru, au declarat trei oficiali familiarizați cu discuțiile.
Europarlamentarii au susținut noi taxe la nivelul UE pentru jocurile de noroc online, giganții tehnologici și firmele din domeniul criptomonedelor. Ei susțin că aceste noi taxe ar permite extinderea bugetului fără a cere contribuții suplimentare din partea guvernelor naționale.
Comisia a propus în iulie cinci noi taxe — pe produsele din tutun, deșeurile electrice nereciclate, importurile de carbon, emisiile de carbon și profiturile corporațiilor — pentru a aduce aproximativ 65 de miliarde de euro anual în plus. Însă majoritatea acestor idei nu au reușit să obțină suficient sprijin din partea guvernelor.
Într-o altă evoluție importantă, liderii reuniți în Cipru au cerut Comisiei să analizeze posibilitatea amânării rambursării a aproximativ 165 de miliarde de euro din datoria comună emisă pentru finanțarea programului european de redresare post-Covid, potrivit celor trei oficiali.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că insistența de a rambursa rapid acești bani este „idioată”.
Ideea amânării plăților — respinsă de Germania, dar susținută de Franța și Spania — ar fi bine primită de mulți europarlamentari, deoarece ar elibera mai mult spațiu pentru cheltuieli europene. Discuțiile din Cipru au dat, practic, startul fazei mai sensibile a negocierilor bugetare.
Aceste negocieri vor ajunge la punctul culminant la summitul liderilor UE din decembrie 2026, termenul neoficial pentru ajungerea la un acord.
„Intrăm în perioada compromisurilor”, a spus un al doilea diplomat european. „Este începutul sfârșitului”.
Ştiri video recomandate
