Camera inferioară a parlamentului ceh a respins, miercuri, o moţiune pentru autodizolvarea ei, care ar fi determinat organizarea de alegeri anticipate în luna septembrie, prelungind astfel criza politică declanşată la mijlocul lunii iunie prin demisia fostului premier Petr Necas, relatează agenţia Reuters, citată de Agerpres.
Necas a demisionat după ce şefa lui de cabinet a fost acuzată de corupţie şi abuz de putere împreună cu alţi şapte oficiali.
Moţiunea a fost propusă de Partidul Social-Democrat (CSSD), care conduce în sondaje şi doreşte alegeri anticipate.
La vot nu s-a întrunit însă majoritatea calificată de 60%, întrucât formaţiunile de dreapta au respins iniţiativa, acestea sperând că actualul raport de forţe din parlament le-ar putea permite să constituie un nou guvern care să înlocuiască actualul executiv de tehnocraţi condus de economistul de stânga Jiri Rusnok, desemnat premier săptămâna trecută de preşedintele Milos Zeman.
Actualul premier trebuie să se prezinte în faţa parlamentului pe data de 8 august pentru a cere votul de încredere, dar, cel mai probabil, nu îl va obţine, ceea ce va duce la noi încercări de constituire a unui executiv sau ar putea determina legislativul să forţeze organizarea alegerilor, prevăzute să se desfăşoare la termen în luna mai a anului viitor.
Cu toate acestea, preşedintele Zeman ar putea permite actualului executiv să-şi continue activitatea, chiar în condiţiile unui vot negativ în parlament, întrucât Constituţia nu prevede nicio dată limită pentru un al doilea vot.
Partidele din ambele părţi ale eşichierului politic susţin că Zeman ignoră prevederile constituţionale, dar fiecare forţă politică are opţiuni diferite cu privire la calea de urmat pentru a pune capăt crizei politice care riscă să blocheze adoptarea bugetului pentru anul viitor şi să provoace neîncrederea investitorilor străini, care vedeau până mai recent Republica Cehă ca pe un loc sigur pentru afaceri.
Constituţia cehă permite cel mult trei încercări de alcătuire a guvernului, primele două prin desemnarea unui premier de către şeful statului, iar în cazul celei de-a treia primul ministru trebuie propus de preşedintele camerei inferioare a parlamentului.
