După semnarea Tratatului de Reformă,
care a pus capăt unui impas instituţional de aproape zece ani,
liderii Uniunii Europene revin la problemele curente. Şefii de stat
şi de guvern din Uniunea Europeană încearcă, vineri, să se
apropie şi mai mult de o poziţie comună faţă de independenţa
provinciei Kosovo. În anii '90, Uniunea a fost acuzată de
pasivitate faţă de războaiele din fosta Iugoslavie, iar acum
doreşte să evite noi violenţe, mai ales că între timp s-a
extins în estul Europei. Majoritatea statelor membre sunt gata
să accepte independenţa provinciei, dar unele ţări, între
care şi România, păstrează rezerve, iar Ciprul a avertizat
că i se va opune în orice caz.
Uniunea Europeană a pregătit
o misiune de 1.800 de poliţişti şi jurişti care ar urma să
susţină administraţia noului stat independent, la cererea sa.
Misiunea urma să fie trimisă în Kosovo cu acordul Consiliului
de Securitate al ONU, dar Rusia a blocat discuţiile din acest for,
astfel că Uniunea trebuie să găsească o altă formulă juridică.
Discuţiile despre Kosovo capătă o rezonanţă deosebită în
capitala Belgiei, ameninţată ea însăşi de despărţirea
între flamanzi şi valoni.
Reuniunea de vineri va stabili, pe de
altă parte, componenţa şi mandatul unui grup de reflecţie asupra
viitorului Uniunii Europene pe termen lung. Grupul va examina o gamă
largă de domenii, de la economie şi imigrare până la
combaterea terorismului, şi va prezenta un raport în iunie
2010.
Pe agenda discuţiilor de vineri, care
vor dura doar câteva ore, se mai află flexibilitatea pieţei
forţei de muncă şi poziţia Uniunii faţă de globalizare.
Antena
3
