De pe șezlong, cu brațele ridicate deasupra capului și picioarele mișcându-se leneș în nisip, Pavlos Beleyiannis își privește nepoții cum se scaldă în golful său preferat. Scena este idilică, iar liniștea locului pare, spune el, direct legată de sentimentul de siguranță adus de o măsură implementată recent.
Pentru prima dată, în golf a fost instalată o barieră plutitoare, iar copiii nu au trecut dincolo de ea în timp ce se joacă în apă. „Slavă Domnului că există ca să-i protejeze”, spune el ușurat. „Pe vremea când eram copil nu existau astfel de pericole în mare.”
De la meduze la pești-iepure toxici
Până vara trecută, pericolele din nordul Golfului Eubeea – apele care separă insula Evia de Grecia continentală – erau considerate limitate la meduzele mov. În anul precedent, aceste meduze au dus la o creștere a cazurilor de înțepături în zona Chalkida, capitala insulei aflate la aproximativ 130 km nord de Atena, farmacii fiind suprasolicitate, potrivit The Guardian.
Însă schimbările climatice au adus o nouă amenințare: apariția peștilor-iepure toxici, cu dinți puternici, capabili să muște prin oase și materiale dure. Într-o măsură fără precedent, Crucea Roșie din Grecia a emis un avertisment de sănătate publică, recomandând populației să solicite ajutor medical de urgență în cazul unei mușcături, deoarece maxilarele asemănătoare unui cioc pot provoca răni grave și hemoragii.
Autoritățile au avertizat, de asemenea, că specia nu trebuie consumată, deoarece conține o neurotoxină potențial letală – tetrodotoxina – prezentă în organele și carnea sa, fără antidot cunoscut.
„Mai bine să fii în siguranță decât să regreți”
„Datoria noastră principală este siguranța cetățenilor”, spune Antonis Spanos, viceprimarul din Chalkida, care a coordonat instalarea primei bariere plutitoare din Grecia luna trecută. „Mai bine să fii în siguranță decât să regreți.”
El explică faptul că autoritățile au lucrat luni întregi pentru obținerea finanțării și pentru procedurile de achiziție, înainte ca sistemul să fie aprobat de laboratorul general al statului.
„Vor fi instalați aproximativ 2,5 kilometri de astfel de plase în golfuri din jurul regiunii, pentru a permite o vară fără griji”, adaugă el. „Anul trecut a fost dificil din cauza meduzelor, dar acum am rezolvat două probleme dintr-o lovitură. Dacă apar și peștii-iepure, suntem pregătiți.”
Viceprimarul spune că au existat numeroase apeluri din partea locuitorilor, în special persoane în vârstă, care întreabă când vor fi instalate complet sistemele de protecție.
Instalări extinse și în alte zone
Chalkida nu este un caz izolat. În alte zone ale golfului, scafandri și echipe tehnice montează noi bariere plutitoare fixate de fundul mării, pe măsură ce și alte municipalități adoptă măsuri similare.
„Fac scufundări de peste 40 de ani și nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să fac asta”, spune Nikos Choulieris, instructor de scufundări. El adaugă că temperaturile mai ridicate ale apei au favorizat apariția acestor specii.
În următoarele săptămâni, aproximativ 7 kilometri de barieră plutitoare urmează să fie transportați din Atena în regiune.
„Cred că nimic nu va putea trece prin acea plasă, nici măcar dinții unui pește-iepure”, spune Choulieris.
O specie invazivă care se extinde în Mediterană
Specialiștii avertizează că specia Lagocephalus sceleratus se răspândește rapid în estul Mediteranei. Originară din zona Indo-Pacificului, peștele ar fi ajuns în bazinul mediteranean prin Canalul Suez, pe fondul încălzirii apelor.
Primele probleme au fost raportate în Cipru, unde pescarii au semnalat distrugerea plaselor și capturilor. În 2024, autoritățile cipriote au introdus stimulente financiare pentru capturarea speciei, în cadrul unui program de eradicare care a dus la eliminarea a peste 103 tone de pește invaziv.
Oficialii din Cipru au descris răspândirea speciei drept un fenomen fără precedent, alimentat de capacitatea sa mare de adaptare.
Măsuri financiare și programe de capturare
La Atena a fost lansat un program similar, prin care pescarii primesc 5,33 euro per kilogram de pește toxic predat autorităților.
În plus, pescarii beneficiază de subvenții pentru combustibil, în cadrul unui plan finanțat de Uniunea Europeană, aplicat inițial în Creta și sudul Mării Egee.
Peștii capturați sunt congelați și incinerați în instalații guvernamentale.
Reacții împărțite: de la pesimism la acceptare
Unii pescari și localnici consideră însă că măsurile nu vor rezolva problema.
„Este prea târziu”, spune Nikos Ayiaskoufitis, pescar amator. „Nu cred că aceste măsuri vor fi eficiente, pentru că este un fenomen natural. Mările s-au încălzit, iar aceste specii migrează.”
El mai afirmă că stimulentele financiare nu sunt suficiente pentru a încuraja pescarii profesioniști să se concentreze pe capturarea peștilor-iepure.
Controverse și „apărătorii” peștilor-iepure
Autoritățile elene s-au confruntat și cu o reacție neașteptată: apariția unui grup numit Inițiativa pentru Salvarea Peștilor-Iepure, care critică măsurile de eradicare, susținând că ridică probleme etice și că specia ar trebui protejată.
Unii cercetători consideră însă că riscul este exagerat. Profesorul Ioannis Batjakas, de la Universitatea din Marea Egee, afirmă că, deși specia există în regiune, atacurile asupra oamenilor sunt extrem de rare.
„Au dinți mari și pot fi o problemă pentru pescari și plase, dar nu atacă oamenii decât foarte rar și doar dacă sunt provocați”, spune el.
În ciuda acestor explicații, Pavlos Beleyiannis rămâne precaut în timp ce își privește nepoții în apă. El consideră că astfel de bariere ar trebui instalate în toată Grecia.
„Astăzi vezi meduze, mâine cine știe – poate pești-iepure”, spune el. „În viață, nu știi niciodată ce urmează.”
