Lula da Silva încearcă să promoveze una dintre cele mai importante reforme sociale din noul său mandat: reducerea săptămânii de lucru de la șase la cinci zile pentru milioane de angajați brazilieni. Propunerea, care ar reduce programul maxim legal de muncă de la 44 la 40 de ore pe săptămână fără diminuarea salariilor, a devenit rapid una dintre cele mai dezbătute teme politice din Brazilia înaintea alegerilor prezidențiale din 2026, potrivit Financial Times.
Guvernul brazilian susține că reforma, cunoscută informal drept „6×1”, ar pune capăt unei practici extrem de răspândite în țară, în care milioane de oameni au doar o singură zi liberă pe săptămână. Potrivit administrației prezidențiale, aproximativ 37 de milioane de brazilieni ar beneficia direct de reducerea programului de lucru.
Măsura ar alinia Brazilia la tendințele din multe state occidentale, unde programul de lucru a fost redus gradual în ultimele decenii. Datele platformei Our World in Data arată că brazilienii au lucrat, în medie, aproape 2.000 de ore în 2023, cu aproximativ 50% mai mult decât germanii.
Strategia electorală a lui Lula
Pentru Lula, reforma are și o miză politică importantă. Analiștii consideră că președintele încearcă să se reconecteze cu electoratul tradițional al Partidului Muncitorilor – clasa muncitoare și angajații cu venituri mici și medii.
În primele sale mandate, între 2003 și 2010, Lula a fost apreciat pentru politicile sociale care au contribuit la reducerea sărăciei și extinderea clasei de mijloc. De la revenirea sa la putere, liderul de stânga a majorat salariul minim, a extins ajutoarele sociale și a introdus facilități fiscale pentru persoanele cu venituri reduse.
Totuși, în ciuda unei creșteri economice solide și a unui șomaj relativ scăzut, popularitatea sa a fost afectată de inflația persistentă și de gradul ridicat de îndatorare al populației.
În acest context, reforma săptămânii de lucru este văzută drept o încercare de a recâștiga sprijinul electoratului înaintea scrutinului prezidențial din octombrie, unde principalul rival al lui Lula este Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro.
Conservatorii spun că o zi liberă în plus i-ar expune pe oameni la droguri și jocuri de noroc
Deși sondajele arată că aproximativ șapte din zece brazilieni susțin reducerea programului de lucru, proiectul se confruntă cu rezistență puternică în Congresul dominat de conservatori.
Criticii afirmă că reducerea numărului de ore lucrate ar putea afecta economia prin creșterea costurilor pentru companii și prin reducerea competitivității.
Unii opozanți au mers chiar mai departe. Deputatul conservator Marcos Pereira, pastor evanghelic și lider politic de dreapta, a declarat pentru publicația Folha de S.Paulo că timpul liber suplimentar i-ar putea expune pe oameni „la droguri și jocuri de noroc”. Declarația a stârnit reacții dure în spațiul public, iar politicianul și-a cerut ulterior scuze.
Mediul de afaceri avertizează, la rândul său, că reforma ar putea încetini crearea de locuri de muncă și chiar ar putea duce la concedieri în anumite sectoare.
Reprezentanții companiilor susțin că orice reducere a programului de lucru ar trebui să vină doar în urma unei creșteri semnificative a productivității, care în Brazilia a stagnat în ultimele decenii.
Economiștii sunt împărțiți
Nu toți specialiștii sunt însă de acord cu scenariile negative prezentate de opoziție și de mediul privat.
Un studiu realizat de Ipea, institutul brazilian de cercetare economică afiliat guvernului, arată că impactul financiar al reformei ar putea fi „gestionabil” și că nu există dovezi clare care să indice pierderi masive de locuri de muncă.
Susținătorii proiectului argumentează că mai mult timp liber ar putea duce la o productivitate mai mare, la reducerea problemelor de sănătate asociate suprasolicitării și la îmbunătățirea vieții de familie.
Miniștrii din guvernul Lula afirmă că reforma nu este doar o schimbare economică, ci și una socială. Potrivit acestora, scopul este „îmbunătățirea bunăstării și a sănătății populației”, într-o țară unde milioane de angajați petrec cea mai mare parte a săptămânii la muncă.
Chiar dacă șansele ca proiectul să fie adoptat înainte de alegeri rămân incerte, tema a devenit deja una dintre cele mai importante bătălii politice din Brazilia anului 2026.