Marea Britanie se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a-și retrage bazele militare din Cipru, în timp ce localnicii intensifică protestele împotriva acestor facilități, pe care le consideră o amenințare la adresa securității lor, după un atac fără precedent cu dronă asupra bazei RAF Akrotiri, scrie The Guardian.
Furia legată de aceste instalații militare a ajuns pe străzile capitalei Nicosia, unde protestatari care scandau „afară cu bazele morții” au mărșăluit sâmbătă către palatul prezidențial din epoca colonială, pe fondul temerilor că națiunea mediteraneană ar putea fi atrasă în conflictul mai amplu cu Iranul.
„Sunt un pericol pentru securitatea noastră și nu ar fi trebuit să existe aici de la bun început”, a declarat Mathaios Stavrinides, criticând existența bazelor stabilite ca parte a acordului negociat de independență al insulei. „Vrem să fie închise”.
Creșterea opoziției a venit în contextul în care ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos, a declarat, pentru The Guardian, că drona de fabricație iraniană care a lovit baza aeriană a fost lansată din Liban, țară în care operează gruparea susținută de Iran Hezbollah și unități ale Gărzilor Revoluționare Islamice.
La mai puțin de 12 ore după ce dispozitivul încărcat cu explozibil s-a prăbușit în instalație, târziu în noaptea de duminică, alte două drone de luptă au fost interceptate la distanță de insulă. Și acestea fuseseră lansate din Liban, aflat la aproximativ 240 de kilometri est de Cipru.
„În acest moment este un fapt că trebuie să ne uităm spre frontul libanez”, a spus ministrul, confirmând pentru prima dată proveniența dronelor. „Nu putem exclude nimic din direcția mai largă a nord-estului. Trebuie să fim foarte atenți… trebuie să ne asigurăm că sistemele existente acoperă toate posibilitățile de amenințare”.
Oficialii ciprioți, care se mândresc cu neutralitatea și rolul umanitar al unei insule ce este și statul UE cel mai apropiat de Orientul Mijlociu, sunt convinși că bazele britanice – și nu republica cipriotă – au fost vizate de atacuri de la începutul ofensivei conduse de SUA împotriva Iranului.
Potrivit acestora, Nicosia a tras semnale de alarmă repetate privind riscul la care sunt expuse aceste facilități în discuțiile cu Londra încă de anul trecut. Avertismentele nu au fost însă luate în considerare.
RAF Akrotiri este principalul punct avansat al Marii Britanii pentru operațiuni externe în Orientul Mijlociu și este considerat de departe cel mai important teritoriu păstrat de Londra în 1960, când Marea Britanie a reținut aproximativ 3% din suprafața insulei în schimbul independenței Ciprului.
„Am comunicat constant că bazele ar putea deveni o țintă dacă lucrurile evoluează într-o anumită direcție la nivel regional”, a spus Kombos. „Aceasta a fost o preocupare pe care am exprimat-o constant… dar rezultatul acelor discuții este clar în ceea ce s-a întâmplat duminică noaptea”.
El a spus că este evident că „nu tot ceea ce putea fi făcut a fost făcut la nivelul așteptărilor pe care le avem noi, pe care le au și ciprioții care trăiesc și lucrează în baze, și sunt sigur că și guvernul britanic… dar acum vreau să ne concentrăm pe modul în care cooperarea poate fi îmbunătățită”.
Desfășurarea rapidă de nave de război și aeronave din mai multe state europene – sprijin militar trimis la solicitarea Ciprului – ar urma să întărească apărarea instalațiilor, a spus ministrul.
Marea Britanie a suplimentat, de asemenea, sistemele de apărare antiaeriană, trimițând elicoptere Wildcat ale Royal Navy, capabile să neutralizeze amenințări aeriene, precum și avioane de luptă F-35 aduse luna trecută cu „viteză maximă”. Pentru mulți, însă, aceste măsuri sunt considerate prea puțin și prea târziu.
Distrugătorul HMS Dragon, care este în prezent reparat și modernizat la Portsmouth, nu este așteptat în largul Ciprului decât peste aproximativ două săptămâni.
„Nu vrem doar să acumulăm echipamente. Vrem echipamente care să fie utile”, spune Kombos. Planurile de apărare sunt aplicate la nivelul întregului Cipru și nu se concentrează doar asupra facilităților militare aflate pe teritoriul suveran britanic.
Deși cordonul de securitate instituit în jurul insulei este fără precedent, Kombos a precizat că guvernul său va continua să susțină aderarea la NATO, blocată de mult timp de opoziția Turciei.
„Între timp, încercăm să ne asigurăm că avem capacitatea de a ne conecta, pe cât posibil, la sistemele și structurile NATO, chiar dacă nu suntem membri ai alianței”, explică acesta.
În timp ce guvernul cipriot gestionează cea mai gravă criză de securitate de după 1974 – când tentativa de unire cu Grecia a determinat Turcia să invadeze insula – președintele Nikos Christodoulides a insistat că țara nu are intenția de a se implica în operațiuni militare și a spus, totodată, că „nimic nu este exclus” atunci când a fost întrebat despre viitorul facilităților britanice.
Vineri seara, ministrul cipriot al apărării, Vasilis Palmas, a dezvăluit că drona de tip Shahed a reușit să treacă nedetectată și să pătrundă în RAF Akrotiri deoarece zbura „la o altitudine de 1.000 de metri și cu o viteză de 90–100 de mile pe oră”, prea joasă și prea rapidă pentru a fi ușor detectată de radar.
Furia față de baze este alimentată nu doar de resentimentele persistente față de instalațiile considerate relicve ale imperiului colonial, ci și de schimbarea narativului oficial despre ce s-a întâmplat, de fapt, la RAF Akrotiri.
Stavrinides, ținând un banner uriaș pe care scria „Cipru nu este rampa voastră de lansare”, a spus: „La început ni se spune că a lovit pista, apoi apar imagini cu un hangar distrus, un hangar despre care aflăm ulterior că este folosit de echipamente militare americane, în special avioane spion U-2 staționate acolo.
„Este minciună după minciună. Este minciună după minciună. Orice ne spun trebuie privit cu multă rezervă, iar de aceea aceste proteste vor continua”, susține acesta.
Ştiri video recomandate
