Când președintele francez, Emmanuel Macron, va sosi, miercuri seară, la o vilă de la marginea Berlinului unde ar trebui să se întâlnească cu cancelarul Friedrich Merz pentru o plimbare, un spectacol de jaz și cină, e de așteptat ca cei doi lideri să afișeze reînviorata prietenie franco-germană, scrie Politico.
Până la urmă, în prima sa zi plină în funcție, Friedrich Merz a plecat direct la Paris și a promis „un nou început franco-german pentru Europa” după ani de zile de relații încordate între Macron și predecesorul său, Olaf Scholz.
Merz spunea, la acea vreme, că are deja „o legătură personală profundă” cu liderul francez și că ea îi va ajută să lucreze bine împreună.
„Atmosfera e complet diferită”, spune un oficial guvernamental german de rang înalt, fin cunoscător al relațiilor franco-germane în această perioadă. „Nu am mai văzut o astfel de interacțiuni în toți anii aceștia”, a adăugat oficialul citat, sub rezerva anonimatului. Oficialii de la Paris văd lucrurile la fel – „Reflexul franco-german a fost redescoperit”.
Dar în ciuda atmosferei calde și a cooperării pe politici precum dereglementarea și migrație, liderilor francezi și germani le este tot mai greu să ascundă o realitate neconfortabilă – că restartarea promisă a motorului franco-german deja s-a lovit de primul zid. Merz și Macron încearcă să amelioreze o serie de clivaje iremediabile pe diverse subiecte, de la apărare până la comerț.
Una dintre diferențele cheie dintre actualul cancelar german și predecesorul său este că Scholz înțelesese cât de dificil va fi să rezolvi problemele care tensionau relația franco-germană și a refuzat să facă efortul de a obține „aproape imposibilul”.
„Scholz a eșuat pentru că e inteligent și și-a dat seama pur și simplu cât de dificil va fi, atunci și-a pierdut interesul”, a spus sursa citată.
„Avem dorința să facem lucrurile să se întâmple, dar tot este dificil”, a completat oficialul.
Nou acord, clivaje mai profunde
Merz și Macron au multe lucruri în comun când vine vorba de atitudinile lor politice – amândoi sunt pro-business și doresc mai multă dereglementare.
Probabil că cel mai bun exemplu în acest caz este cooperarea dintre cei doi lideri pentru slăbirea unei legi europene a verificării antecedentelor. Ea avea ca scop să creeze protecții în stilul clasic al UE pentru lanțurile globale de aprovizionare.
Un alt domeniu de cooperare între cele două puteri este cel al energiei nucleare. În mai, ministra economiei germană, Katherina Reiche, a dat semnalul că guvernul de la Berlin este pregătit să renunțe la opoziția sa mai veche față de clasificarea energiei nucleare drept sursă regenerabilă.
Asta ar duce la finalul unei lupte politice dure care a complicat politica energetică a Europei. Totuși, social-democrații germani, aflați în coaliție cu Merz, se opun ideii.
Merz și Macron sunt de acord și în ce privește reducerea drastică a numărului de solicitanți de azil politic care vin în Europa, dar și în ce privește arsenalul nuclear francez și extinderea umbrelei nucleare franceze și pentru restul UE.
Totuși, disputele dure în ce privește comerțul și apărarea blochează o reconciliere profundă a celor două cele mai mari puteri europene.
„Sunt două lucruri pe care Germania și Franța trebuiesă le rezolve pentru ca noi chiar să facem progrese”, spune Roland Theis, parlamentar german conservator specializat în relația dintre guvernul de la Berlin și cel de la Paris.
Apărare și comerț
Clivajele în ce privește politica de apărare au devenit vizibile la începutul lunii, când Donald Trump a susținut inițiativa germană ca europenii să furnizeze Ucrainei armament de producție americană.
Deși țările nordice și Regatul Unit au susținut planul, Franța s-a opus, menținând susținerea mai veche a lui Macron față de dorința ca Europa să producă armament local și să reducă dependența de Statele Unite.
Diferențele de opinie dintre Franța și Germania amenință să deraieze și proiectul european de dezvoltare a unui avion de luptă de generație nouă. O astfel de evoluție ar însemna că blocul european va fi ceva mai puțin dependent de avioanele americane, F-35.
Totuși, oficialul francez citat a minimalizat dezacordul în ce privește programul de dezvoltare aviatică. El a spus că Merz și Macron „vor să meargă înainte” pe acest capitol.
Însă cele mai mari dezacorduri sunt în domeniul comerțului – Merz vrea ca UE să producă un acord comercial rapid și simplu cu SUA pentru a pune capăt războaielor comerciale și tarifare care lovesc chiar în inima industriei germane. Francezii, de cealaltă parte, vor o abordare mai dură și cer condiții mai bune în acordul cu americanii.
În contextul în care Merz pune presiune pentru acorduri comerciale cu alte părți ale lumii, germanii se lovesc și de opoziția franceză față de acordul comercial european cu MERCOSUR, blocul comercial latino-american. Macron încearcă, în acest fel, să-și protejeze comunitatea de fermieri locală.
Singura modalitate de a rezolva aceste chestiuni este ca germanii să se apropie de punctul de vedere francez în domeniul apărării și ca Franța să se apropie de Germania pe teme de comerț, conform lui Theis.
„În spatele fiecărei presiuni franceze pentru o europenizare mai mare a industriei de armament, Germania mereu vede un cal troian care să le permită francezilor să-și susțină propriile interese, mai ales în ce privește industria lor locală de armament. Trebuie să depășim momentul”, spune oficialul german.
În același timp, adaugă el, „francezii trebuie să treacă peste problema comerțului liber, la fel cum Europa are nevoie să devină mai independentă de SUA în ce privește apărarea, la fel trebuie să devină și în ce privește relațiile comerciale”.
Fereastra de oportunitate se închide
Probabil că ambii lideri și-au supărat deja niște votanți cheie acasă cu eforturile lor de a revigora alianța franco-germană, conform experților.
„Cancelarul și președintele au o dilemă. Trebuie să sacrifice lucruri din politica internă pentru a face progrese pe politica externă”, spune Jacob Ross, cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe.
Însă, momentul pentru compromis ar putea să fie pierdut curând, în condițiile în care ambii lideri sunt în fața unor presiuni interne similare – în principiu, în ce privește ascensiunea extremei drepte.
AfD-ul german, acum cea mai mare forță de opoziție a țării, îl înfățișează pe Merz ca fiind mai interesat de călătorii externe decât de rezolvarea problemelor interne. În Franța, RN-ul lui Bardella are în sondaje scoruri peste toate celelalte partide.
Dar cel mai mare obstacol pentru compromisul franco-german ar putea să fie viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027. Macron este ineligibil pentru un nou mandat, iar politica franceză pare mai instabilă ca niciodată.
Practic, cei doi lideri au la dispoziție un singur an să rezolve problemele mari ale relației franco-germane. Apoi, Franța va intra în febra alegerilor, iar lucrurile vor deveni mult mai complicate.
Ştiri video recomandate
