Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat că "nu mi se pare ceva grav că România nu este neapărat acum în această coaliție", după ce nouă țări europene au format alături de Ucraina, la Paris, o coaliție pentru dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă. "România are pe teritoriul național, la Deveselu, un scut antirachetă care este în principal împotriva rachetelor balistice. Deci România are o astfel de capabilitate pe care alte țări nu o au", a afirmat Miruţă la TVR Info.
Nouă țări europene au format alături de Ucraina o coaliție pentru dezvoltarea unui sistem european de apărare antirachetă, în contextul amenințării tot mai mari reprezentate de acest tip de arme asupra Europei. Potrivit declarației comune, inițiativa are un caracter „exclusiv defensiv” și urmărește protejarea continentului.
Cele 10 state care fac parte din Coaliţia nou-înfiinţată sunt: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina și Marea Britanie.
“Nu mi se pare ceva grav că România nu este neapărat acum în această coaliție. România săptămâna trecută a intrat în această coaliție NATO Drone Edge.
România este de asemenea parte a proiectului Global Eye, în care de la altitudini foarte mari niște aeronave foarte moderne supraveghează diverse puncte ale țărilor care fac parte la această coaliție. România a făcut join, s-a alăturat coaliției acelor NSM. România este parte din foarte multe coaliții, atât la nivel european cât și la nivel NATO“, a declarat Radu Miruţă pentru sursa amintită.
Ministrul Apărării spune că România este în siguranţă datorită scitului de la Deveselu.
“România are pe teritoriul național, la Deveselu, un scut antirachetă care este în principal împotriva rachetelor balistice. Deci România are o astfel de capabilitate pe care alte țări nu o au.
E un lucru foarte bun că țările membre NATO se apără din mai multe unghiuri, sunt absolut convins că la nivel militar în permanență se analizează dacă nu cumva poziționările existente au devenit insuficiente și atunci trebuie să lărgim fasciculul de pe care ne apărăm”, a afirmat ministrul interimar al Apărării.
Ce au decis la Paris
Summitul de la Paris, găzduit de Franța și organizat împreună cu Regatul Unit, urmărește promovarea unui armistițiu și relansarea negocierilor de pace, a anunțat vineri președinția franceză. Reuniți la Hôtel des Invalides, liderii aliați își propun să consolideze unitatea și cooperarea în sprijinul Ucrainei, potrivit Palatului Élysée.
Noile angajamente completează promisiunile făcute la recentul summit G7 de la Évian și la summitul NATO de la Ankara, unde aliații au convenit să ofere Ucrainei ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026.
„Credem că protejarea Europei necesită o soluție globală, bazată pe o arhitectură integrată de apărare antirachetă, capabilă să descurajeze și să contracareze viitoarele amenințări cu rachete”, se arată în declarația comună semnată de Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina și Marea Britanie. „În fața amenințării reprezentate de rachetele balistice, facem o alegere clară: protejăm Ucraina, consolidăm securitatea noastră colectivă și construim Europa apărării”, a scris președintele Franței, Emmanuel Macron, pe platforma X.
