Statele Unite intenționează să își reducă masiv contribuțiile militare la NATO. Potrivit informațiilor obținute de publicația germană Der Spiegel, un emisar al secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, i-a informat la finalul săptămânii trecute pe oficialii de rang înalt ai statelor membre NATO despre planurile Washingtonului.
SUA ar urma să pună la dispoziția Alianței mult mai puține capabilități militare-cheie în cadrul planificării comune: avioane de luptă, nave de război, drone sau aeronave de realimentare în zbor.
Concret, americanii vor să reducă semnificativ angajamentele asumate în cadrul așa-numitului „NATO Force Model”. Golurile create ar trebui acoperite rapid de statele europene. Modelul a fost adoptat în 2022, după invazia totală a Rusiei în Ucraina, și stabilește ce trupe și capabilități militare pot fi mobilizate direct de comandantul suprem al NATO în Europa (SACEUR) pentru apărarea și descurajarea pe continent.
La Bruxelles, briefingul susținut de oficialul Pentagonului Alexander Velez-Green era așteptat cu mare interes. SUA cer de mai mult timp o redistribuire a poverii militare în cadrul Alianței. În actualul sistem, americanii furnizează aproximativ jumătate din capacitățile militare ale NATO. Acum, Washingtonul cere o schimbare de paradigmă: europenii să preia o parte mult mai mare din responsabilități. Pentru prima dată, consilierul lui Hegseth a prezentat și cifre concrete despre cum ar arăta această reorganizare.
Propunerile SUA au fost mai drastice decât anticipaseră europenii. Diplomații se așteptau doar la ajustări treptate, însă informațiile publicate de Der Spiegel arată că Washingtonul intenționează să reducă semnificativ inclusiv numărul bombardierelor strategice și să taie cu aproximativ o treime contribuția americană în privința avioanelor de luptă. Potrivit oficialilor europeni, esențial va fi ritmul în care americanii vor implementa aceste planuri.
Astfel de decizii amplifică temerile aliaților europeni că arhitectura de descurajare a NATO, construită în jurul conducerii și capabilităților americane, ar putea deveni incertă, accelerând discuțiile despre “un plan B” de apărare și comandă în Europa.
Europenii vor compensa golurile lăsate de SUA
O parte dintre lipsuri ar putea fi compensate prin livrările de avioane Lockheed Martin F-35 Lightning II către aliații europeni. Germania ar urma să primească primele aparate anul viitor, iar Polonia a primit deja primele trei F-35. În schimb, europenii nu dispun de bombardiere strategice capabile să transporte arme nucleare. De asemenea, cele două portavioane pe care SUA le-au inclus până acum în planurile NATO pentru situații de criză ar fi dificil de înlocuit.
Washingtonul a transmis însă că dorește să mențină descurajarea nucleară americană în Europa în cadrul NATO. În schimb, apărarea convențională a continentului ar urma să fie preluată în mare măsură de europeni. Potrivit emisarului american, marina SUA va pune la dispoziția NATO mai puține distrugătoare, iar submarinele nu vor mai fi oferite deloc în cadrul structurilor Alianței. Și în domeniul dronelor de recunoaștere, europenii vor trebui să se descurce singuri, în timp ce contribuția americană la dronele armate va fi redusă considerabil.
Mesajul transmis de administrația președintelui Donald Trump în cadrul discuțiilor confidențiale a fost clar: aliații trebuie să acopere cât mai rapid golurile lăsate de SUA. Washingtonul spune că este dispus să coopereze strâns cu statele care se mișcă rapid, însă unii participanți au interpretat tonul american drept o amenințare indirectă.
Potrivit Der Spiegel, cifrele prezentate de emisarul lui Pete Hegseth marchează o adevărată schimbare de epocă în NATO. Administrația americană promovează de luni bune ideea unei „NATO 3.0”, în care europenii să preia aproape integral apărarea convențională a continentului, iar acum aliații au pentru prima dată o imagine mai clară asupra vitezei cu care Washingtonul vrea să impună această transformare.
Informațiile apar în contextul în care Pentagonul a anunțat recent că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următorul an. Decizia vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german pentru reacţiile sale la adresa războiului din Iran. Totuşi, această mişcare a americanilor ar lăsa în continuare peste 30.000 de soldați în Germania, notează CNN.
Ştiri video recomandate
